La scurt timp după mărirea amenzilor pentru angajatorii care plătesc salarii în plic, Ministerul Muncii intenţionează să introducă pedepse şi pentru salariaţi. Proiectul de lege care prevede amenzi pentru cei care acceptă să muncească la negru a fost pregătit deja, dar o încercare anterioară a autorităţilor să-i pedepsească de rînd cu angajatorii şi pe angajaţi a eşuat cu o lună în urmă datorită opoziţiei sindicatelor. Detalii are Lucia Diaconu.
Intrate în vigoare de numai zece zile, noile amendamente la Codul Muncii care prevăd amenzi mai aspre pentru patroni - pînă la 10 000 de lei pentru fiecare angajat fără contract de muncă, par a fi insuficiente pentru a descuraja munca la negru. Autorităţile deja se gîndesc la măsuri suplimentare pentru a combate fenomenul salariului în plic. Ministra Muncii Valentina Buliga a spus azi într-o conferinţă de presă că ministerul va insista să poarte o răspundere şi salariaţii pentru faptul că acceptă munca la negru şi retribuţii neoficiale, iar în consecinţă bugetul de stat ar rata anual peste 9 miliarde de lei după estimări oficiale.
„Astăzi avem din nou şi indicaţii, şi recomandări să revenim la această formă legală pentru a conjuga eforturile şi dorinţa de-a elimina acest fenomen,” a declarat Valentina Buliga.
O tentativă de a-i pedepsi şi pe salariaţi pentru că se împacă să muncească la negru a fost zădărnicită de sindicate, la aprobarea legii care prevedea înăsprirea amenzilor pentru angajatori. Sindicatele au invocat atunci încălcarea drepturilor omului şi spun că se vor opune unei asemenea prevederi şi acum, a declarat postului nostru de radio Petru Chiriac, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova.
“De ce noi învinuim săracii că omul munceşte? El îi dator să se ducă şi în foc, şi în pară, şi să dezgheţe Murmanskul numai să aibă salariu. Trebuie să-i disciplineze pe patroni în primul rînd, mai întîi să văd că ei au prins un patron şi să-l divulge, să-l arate, să-i închidă întreprinderea, dar ei nu vor să facă asta, fiindcă toţi îs legaţi. Îs mai aproape dinţii decît părinţii, bineînţeles. Patronii au susţinere din partea unor mari demnitari care stau în umbră.”
În 2012, la cele peste 130 de întreprinderi unde a mers cu controale Inspecţia Muncii, peste 560 de persoane munceau în afara legii. Şeful instituţiei Dumitru Stăvilă spune că pînă la majorarea sancţiunilor pentru angajatori, Inspecţia Muncii nu avea pîrghii de ajuns ca să poată lupta eficient cu patronii neoneşti. Acesta consideră că lucrurile s-ar putea mişca din loc odată cu noile măsuri care crede că îi va face mai responsabili şi pe cei care angajează, şi pe salariaţi.
Am căutat să aflu ce părere au oamenii despre intenţiile autorităţilor. Iată ce mi-au spus cîţiva din cei cu care am stat de vorbă pe străzile Chişinăului:
„Oamenii sînt nevoiţi. Locuri de muncă nu sînt şi mai ales dacă eşti în vîrstă nu te primeşte nicăieri şi eşti nevoit să accepţi orişiunde şi orice lucru, măcar şi plătit pe zi, ca să poţi exista, ca să poţi plăti comunalele.”
„Trebuie de făcut aşa ca angajatorul să nu fie interesat să plătească în plic. Iată atunci eu cred că ar putea să se rezolve ceva.”
„Cum judecă ei. Ei sînt stăpîni (patronii). Vrea îţi plăteşte aşa, vrea altfel. Nu-s de vină oamenii. Dacă nu acceptă rămîne în stradă. Fără de nici un salariu.”
„Eu cred că este corect să fie amendat şi angajatorul şi salariatul. Pentru că marea majoritate ascund veniturile dar ei nu înţeleg la ce duce acest lucru. De aceea şi ţara-i săracă.”
Din cauza salariilor în plic, suferă nu numai bugetul de stat şi fondul de pensii, dar şi angajatul care acceptă să primească o parte din salariu la negru. Acesta nu poate miza pe un concediu de boală sau alte garanţii sociale cum ar fi indemnizaţiile pentru naştere sau pensia în măsura deplină.
