Vasile Botnaru în dialog cu istoricul și analistul Gheorge Cojocaru despre semnificațiile noii legislații referitoare la utilizarea limbilor minorităților în Ucraina:
Gheorghe Cojocaru: „În Ucraina a intrat în vigoare Legea cu privire la limbile regionale, începând să fie aplicată în teritoriu și, în primul rând, în cele 13 regiuni cu importante populații compacte minoritare. În urma unor decizii ale administrațiilor regionale, limba rusă a fost declarată deja limbă regională în orașul și în regiunea Odesa. Rusa este pe cale de a obține același statut și în alte zone ale Ucrainei, între care și în Crimeea sau în regiunile din Est. Dar, aici e vorba nu numai de limba rusă, ci și de alte limbi, cum ar fi limba tătarilor din Crimeea sau limba română vorbită în regiunea Cernăuți și în alte părți ale statului ucrainean”.
Europa Liberă: Noi, acei care mergem frecvent la Odesa, cunoaştem că regiunea Odesa şi capitala regională în special oricum era vorbitoare de limba rusă. Ce efecte ar putea de acum încolo punearea în aplicare a acestei legi în Ucraina?
Gheorghe Cojocaru: „Ucraina are milioane de cetățeni care aparțin minorităților naționale și, probabil, prin adoptarea acestei legi s-a urmărit extinderea și protejarea drepturilor acestora într-un cadru în care limba ucraineană este singura limba de stat, limbă de stat obligatorie la scară națională. Probabil, prin legea respectivă clasă politică de la Kiev a răspuns necesității de a veni în întâmpinarea dezideratelor populațiilor minoritare, impunătoare numeric, dar, odată declanșat acest proces de regionalizare lingvistică, întrebarea care se pune este dacă regionalizarea lingvistică nu va afecta funcționalitatea limbii de stat ucrainene, dacă nu se va ajunge la situații de conflict între populația ucraineană și minorități. Evoluțiile ulterioare vor arăta ce efecte va genera legea cu privire la limbile regionale”.
Europa Liberă: Am văzut mai multe articole ale căror autori se întreabă dacă nu cumva adoptarea acestei legi trebuie pusă în legătură cu cu alegerile parlamentare din toamnă din Ucraina, puterea de la Kiev atrăgându-și astfel voturile minoritarilor. Credeţi în ipoteza asta?
Gheorghe Cojocaru: „Sigur, este o ipoteză valabilă, se observă o relație directă între adoptarea acestei legi acum și scrutinul parlamentar din toamnă din Ucraina vecină. Dar, alegerile vor trece, însă legea va rămâne și va produce efecte juridice importante”.
Europa Liberă: Cum ar putea cîştiga din această lege cetățenii ucraineni vorbitorii de limba română?
Gheorghe Cojocaru: „După intrarea legii în vigoare probabil depinde de acești oameni să ceară dreptul la utilizarea limbii române ca limbă locală în localitățile cu populație compactă românească, depinde de ei să obțină realmente acest drept”.
Europa Liberă: Şi climatul lingvistic din Republica Moldova, ar putea fi influenţat cumva de experienţa ucrainienilor?
Gheorghe Cojocaru: „Să precizăm că Republica Moldova are o legislație proprie în domeniul lingvistic, care oferă drepturi largi populațiilor minoritare în domeniul folosirii limbilor lor materne și că este de datoria actualei clase politice să asigure în continuare respectarea totală a acestor drepturi, precum și a cadrului legal cu privire la limba de stat, în egală măsură”.
