Istoricul Gheorghe Cojocaru în dialog cu Vasile Botnaru.
Gheorghe Cojocaru: „Vizita de câteva ore a cancelarului Germaniei, Angela Merkel, la Chișinău este deja parte a istoriei imediate a relațiilor bilaterale moldo-germane, marcând o cotă maximă în diagrama acestor raporturi și
Europa Liberă: Prin urmare, se poate vorbi despre o vizită istorică a Angelei Merkel?
Gheorghe Cojocaru: „Se poate vorbi în acești termeni, deși timpul va fi cel care va scoate în relief amplitudinea istorică a aceste vizite, dar în acest moment de după vizită e cazul să vedem in ce constă unicitatea și valoarea istorică a descinderii cancelarului german la Chișinău.
Înainte de toate, așa după cum s-a observat, avionul doamnei cancelar a aterizat direct la Chișinău și a plecat de aici direct la Berlin, fapt care ar putea să sublinieze atenția aparte cu care guvernul german abordează relația cu Republica Moldova. În câteva ore Angela Merkel a reușit să ia pulsul vieții politice, să rostească un discurs în fața Parlamentului și să transmită un mesaj clar de susținere actualei clase politice …”
Europa Liberă: Totuși, sosirea dnei Merkel la Chișinău este un merit al actualului guvern sau are la bază interesul german pentru această zonă, interes care trebuie privit într-un context mai larg?
Gheorghe Cojocaru: „Aici este și meritul primului ministru Vlad Filat, și al ministrului de Externe Iurie Leancă, este, bineînțeles, și interesul nemijlocit german față de ceea ce se întâmplă în această parte a Europei, mai ales, din perspectiva necesității de documentare directă pentru susținerea dialogului cu un alt actor important pe arena internațională cum este Rusia.
Această vizită, și istorică, și simbolică, are scopul de a arăta că, în pofida tuturor dificultăților cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană, Germania este dispusă să sprijine evoluțiile democratice și social-economice din Republica Moldova, care s-o ajute la consolidarea parcursului său european”.
Europa Liberă: Chestiunea diferendului transnistrean a fost, de asemenea, pe agenda acestei vizite. Unde suntem acum, după plecarea acasă a dnei Merkel, suntem tot acolo, suntem mai aproape de o soluție pentru problema transnistreană?
Gheorghe Cojocaru: „Mărturisirea de compasiune pentru suferințele prin care a trecut societatea din Republica Moldova în epoca totalitarismelor din secolul XX reflectă, se poate spune, și înțelegerea profundă a autorităților germane asupra moștenirii post-totalitare cu care se confruntă astăzi fostele republici sovietice.
Problema transnistreană a fost generată de procesele de dezintegrare a Uniunii Sovietice ca o construcție totalitară, dar ea va trebui rezolvată într-un cadru democratic, care să asigure libertățile fundamentale ale omului și integritatea statului. Cu o Germanie puternică alături, încrederea căreia, odată câștigată, trebuie prețuită și valorificată, distanța dintre cele două maluri ale Nistrului ar putea deveni cu timpul doar una pur geografică”.
