Comisia Europeană consideră că procesul de respectare a carului juridic si constitutional “este complet” odata cu revenirea lui Traian Băsescu in functia de presedinte, dar precizeaza ca ramine “vigilenta” cu privire la evolutiile din România. Peste 50 de zile de instabilitate politica si de blocaj administrativ se incheie pentru România cu pierderi dramatice la capitolul imagine externă și credibilitate internatională.
Întoarcerea lui Traian Băsescu ar putea reface unele punti taiate de liberalul Crin Antonescu, cel care a ocupat fotoliul de presedinte interimar si de premierul socialist Victor Ponta, dar anumite semne de intrebare vor persista. Liderii occidentali vor continua sa aiba suspiciuni in privinta Romaniei, dupa doua luni in care coalitia de centru stinga aflata la guvernare a fortat legile, a schimbat regulile si a facut presiuni asupra judecatorilor constitutionali, doar pentru atingerea unui singur scop: demiterea presedintelui Traian Băsescu pentru a prelua controlul justitiei.
Concluzia acestui razboi intern este usor de tras in capitalele vestice: in primul rind institutiile românesti nu sint destul de solide pentru a rezista unei majoritati cu tendinte autoritare, in al doilea rind liderii actualului arc guvernamental au facut in aceasta perioada o serie de declaratii anti-europene; in plus pentru ca cel putin unul dintre cele doua partide ale aliantei de guvernare sa respecte decizia Curtii Constitutionale de repunere in drepturi a presedintelui Traian Basescu, s-au facut presiuni intense dinspre Occident. Socialistii au fost cei care au cedat, dar liberalii inca mai spera intr-o gaselnita legislativa cu ajutorul careia sa-l evacueze din nou pe seful statului roman.
România va fi privita in continuare cu rezerve, pornind de la precedentul acestei veri, fiindca oricind se poate constituti o majoritate care sa modifice prioritatile tarii si parteneriatele sale. Declaratiile facute de premierul socialist si de partenreul sau liberal, care i-a tinut locul lui Traian Basescu, au enervat mai ales Germania, Comisia Europeana si Washingtonul.
De asemenea ministrul britanic de externe a facut o scurta escala pe aeroportul Otopeni din Bucuresti si l-a convocat, impotriva tuturor practicilor diplomatice, pe premierul roman la o discutie in avion. Increderea partenerilor occidentali in România este acum dubitativa, pentru ca Traian Basescu nu mai poate da asigurari ca acul busolei setat pe axa Bucuresti-Washington nu se va deregla din nou, cu atit mai mult cu cit in paralel cu luptele interne din cele doua luni, Vocea Rusiei, postul de radio finantat de guvernul de la Moscova, a publicat aproape zilnic pe site-ul sau in limba româna analize propagandistice si sfaturi adresate liberalilor si socialistilor despre actiunile necesare demiterii presedintelui român.
Odata reintors in fotoliul sau, Traian Băsescu va incerca sa înnoade ceea ce s-a rupt, dar e greu de crezul ca relatiile puternice care existau inainte de suspendarea sa cu Statele Unite, Marea Britanie, Germania sau Comisia Europeana vor mai putea fi refacute la nivelul de incredere care exista pina la inceputul lunii iulie, cind a avut loc suspendarea.
Toti partenerii occidentali ai României l-au susţinut pe Traian Baăsescu si au facut presiuni asupra guvernului sa respecte regulile democratice, in asa fel incit presedintele sa se poata intoarce, tocmai fiindca el este un partener credibil de dialog. Acum, insa, cind fotoliul sau a fost zdruncinat, lucrurile s-ar putea sa se schimbe in defavoarea acestei ţăii.
