Culesul strugurilor, materia primă pentru principala marfă de export moldovenească, a început anul acesta de timpuriu după o vară fierbinte și secetoasă. Tamara Grejdeanu i-a întrebat pe mai mulți viticultori dacă au destule brațe de muncă la recoltat.
Forfota din luna august atunci când oameni se grăbesc să strângă recolta de-o vară, nu este simţită de agricultori şi în acest an. Din cauza secetei, ţăranii vor avea mai puţine cereale în hambare şi mai puţină recoltă de struguri. Ion Brânzilă, din Şişcani, Nisporeni ne spune că deşi va culege mai puţini struguri, nu a renunţat la ajutorul sătenilor :
„Cel care se ocupă de acum de mai mulţi ani are o echipă de oameni cu care colaborează permanent şi ei ştiu că, când se apropie sezonul de recoltare, ne-am mobilizat, am recoltat.”
Dar când e vorba de plantaţiile mai mari, sunt angajaţi?
„Sunt angajaţi, fiecare are sectorul lui, şi la sectorul lui, dacă el are contract încheiat cu antreprenorul, având responsabilitatea de a recolta, îşi mobilizează rudele şi cunoscuţii, se mai ajută unul cu altul, astăzi recoltează la dânsul, mâine la altul, în felul acesta nu este o problemă la recoltare.”
Despre recolta strugurilor am discutat şi cu Preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi exportatorilor de struguri, Gheorghe Gaberi:
„Noi din păcate am redus substanţial volumul de producere faţă de ce aveam noi pe timpuri, când aveam nevoie de suportul elevilor, dar acum volumul este mai mic, populaţia de la sate este liberă, foarte rea-i roada de porumb, de alte culturi, adică în zonele de amplasare a viilor, centrul şi sudul Moldovei, populaţia practic nu are altă ocupaţie, şi lumea cu mare plăcere, că le mai plătesc acolo un salariu, cât de cât.”
Dacă unii producători au angajaţi pentru a strânge strugurii, atunci alţii păstrează culesul ca pe o tradiţie de familie, după cum ne spune Vladimir Sîrbu care are mai multe plantaţii de viţă de vie în Criuleni:
„Mobilizăm prietenii, mobilizăm neamurile şi de dimineaţă, de la ora şase suntem pe deal până noaptea târziu, trei hectare le recoltăm într-o săptămână.”
Şi din sat lumea cum se descurcă acum, vă mai aduceţi aminte de timpurile în care erau mobilizaţi şi tinerii?
„Nu prea văd pe dealuri copii acum, eu ştiu, poate că se duc cu părinţii pe la porumb, struguri, dar pe deal aşa la producători nu prea văd copii.”
De la Vladimir Davidescu din Cantemir, cel care va recolta struguri de pe o suprafaţă de peste o sută de hectare aflu că strânsul roadei nu mai este de mult lăsat în grija familiei sau a tinerilor, acesta are salariaţi pe care poate conta în fiecare an:
„Nu-i aşa mare producţia în legătură cu seceta care s-a abătut, ne descurcăm fiindcă foarte multă vie s-a pierdut, s-a defrişat, fiindcă întrecut erau preţurile mici la struguri, având oameni permanenţi a muncă, ne descurcăm destul de bine fiindcă ne dă posibilitatea de a ne programa lucrul şi a avea posibilitate de a strânge la timp ceea ce am produs.”
Sunt oamenii din sat, care nu au un loc de muncă?
„Sunt oamenii din sat, din satele de alături, care ne acordă servicii la colectare.”
Producţia de struguri care va fi mai mică în acest an, nu va afecta buzunarul producătorilor. Tradiţionala regulă a pieţei care ne spune că producţia puţină se vinde mai scump va funcţiona şi în acest caz, astfel pentru strugurii recoltaţi, agricultorii vor cere de la fabricile de vinuri un preţ de peste patru lei, care este aproape de doua ori mai mare, comparativ cu anul trecut.
