Centrul pentru combaterea traficului de persoane din Ministerul de Interne are un nou şef. E vorba de Ana Revenco. În cel mai recent raport anual al Departamentului de Stat american despre traficul de ființe umane în lume, guvernul moldovean este lăudat pentru încercările de a combate fenomenul în Moldova, considerată țară de origine. Dar raportul pentru 2011, difuzat în iunie, spune că, în ciuda semnalelor despre complicitatea polițiștilor și altor funcționari de stat și a dosarelor instrumentate de procurori, nimeni nu a fost condamnat pentru trafic sau crime conexe. Doamna Revenco a stat de vorbă cu Valentina Ursu:
Europa Liberă: Bine, dar cum puteți miza pe familie din moment ce copiii sunt lăsați în grija persoanelor de gradul II–III de rudenie, mama fiind plecată la muncă peste hotare, tatăl la fel.
Ana Revenco: „Nu este o sarcină ușoară. Probabil e una din cele mai mari drame ale Republicii Moldova, dar ea trebuie pusă în topul priorităților guvernului. De altfel, instituția în care eu am venit este chemată mai degrabă la combaterea traficului, decât la prevenire, în sensul în care am vorbit mai sus.”
Europa Liberă: Lucru știut, au fost create anumite scheme, grupări, unele protejate chiar de către oamenii legii…
Ana Revenco: „Da, am fost și eu cititorul a astfel de informații și îmi vine foarte greu acum să le comentez. Ipotetic vorbind pot exista mai mulți factori care să faciliteze existența și dezvoltarea rețelelor criminale. Credeți-mă nu ține doar de trafic și sau doar de Republica Moldova, este în toată lumea. Motiv pentru care acestui fenomen i se acordă atenție sporită. Ceea ce ar însemna că noi cei care suntem chemați să facem față lucrurilor, să ținem cont de complexitate.”
Europa Liberă: Se zice că chiar persoane influente din Republica Moldova au reușit să facă business din acest trafic de ființe umane.
Ana Revenco: „Sigur că este de condamnat situațiile în care cei care au acces la resurse le folosesc împotriva cetățenilor, împotriva propriei persoane, pentru că la urma urmei și el/ea, este parte a acestei societăți, este condamnabil. Întrebarea este cum noi identificăm, cum noi recunoaștem, cum noi probăm acest lucru. Eu vă propun noi să ne reîntâlnim peste o perioadă pentru a continua acest dialog. Nu vreau să speculez venind din domeniul asociativ.”
Europa Liberă: Bine, dar se știe că Departamentul de Stat american sistase asistența pentru Republica Moldova pentru că gravitatea acestei probleme era mare.
Ana Revenco: „Da, într-adevăr.”
Europa Liberă: De ce americanii mai mult ar fi deranjați de combatere acestui flagel, decât autoritățile de la Chișinău?
Ana Revenco: „Atât Republica Moldova, cât și alte state și din Europa, și din lume sunt sub observația atentă nu doar a Departamentului de Stat SUA, dar și a UE, în ceea ce privește dezvoltarea fenomenului trafic de persoane și impactul eforturilor întreprinse de către guvernele acestor țări în a face față, în a combate și a preveni acest fenomen. Nu este o atenţie exclusivă acordată Moldovei de către Departamentul de Stat SUA.”
Europa Liberă: Dar Moldova figurează permanent pe lista ţărilor cu risc sporit de trafic de fiinţe umane.
Ana Revenco: „Este adevărat că Moldova a trecut dintr-un grup într-altul mai mulţi ani. Au fost într-adevăr indicate acele poziţii la care Moldova nu reuşeşte încă să facă faţă, dar se regăseşte şi ipoteza precum că sunt implicaţi şi demnitari oficiali în acoperirea, în facilitarea… dar va fi una din întrebările pe care o să le pun atunci când voi începe activitatea mea la Centru…”
Europa Liberă:…începând cu ziua de azi.
Ana Revenco: „…într-un fel, începând cu ziua de azi, da.”
Europa Liberă: Aş vrea poate un sfat pentru tinerele care ne ascultă, pentru că ele sunt în cele mai dese cazuri supuse acestor ademeniri, că merg peste hotare şi vor câştiga bine şi se pomenesc până la urmă traficate.
Ana Revenco: „Să fie prudente, să verifice informaţia care li se oferă, să caute răspunsuri, nu doar să se încredinţeze răspunsurilor care pote veni de la acea persoană rău intenţionată, să se înarmeze cu informaţii aici, dar să cunoască în eventualitatea unei dificultăţi în acea ţară sau pe parcurs, ce ar putea să facă, unde ar putea să se adreseze. Şi dacă tot vin de la Centrul Internaţional „La Strada”, acea linie fierbinte naţională 0-800-77777, oricând, orişice persoană care intenţionează să plece peste hotare, care este deja în proces de migraţie sau care a ajuns într-o ţară de destinaţie şi întâmpină anumite dificultăţi, linia fierbinte şi consultanţii săi sunt disponibili pentru a acorda o mână de ajutor, un ghidaj, un sfat, inclusiv în cazurile în care deja riscurile de exploatare sunt vizibile, este posibilă facilitarea accesului la protecţie şi justiţie. Într-acest sens noi am şi colaborat şi „La Strada” va continua să colaboreze cu Ministerul Afacerilor Interne.”
Europa Liberă: Care au fost ţările în care în cele mai dese cazuri ajungeau moldovencele?
Ana Revenco: „În topul ţărilor de destinaţie pentru Republica Moldova continuă să fie Rusia, este Ucraina, Kosovo, Emiratele Arabe Unite, Cipru, Turcia. Cu regularitate primim apeluri cu caracter SOS, aşa cum le spunem noi, unde este solicitată asistenţă imediată pe cazuri prezumate de trafic şi/sau exploatare, şi este solicitată asistenţă, respectiv împreună cu partenerii noştri şi din sectorul asociativ, şi din organizaţiile internaţionale, şi structurile de stat, aşa cum am spus: MAI, Procuratura Generală, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, încercăm, dar şi se întreprind anumite măsuri pentru a ajuta, pentru a facilita recuperarea mai întâi persoanei din locul exploatării şi apoi a-i oferi asistenţa necesară. Traficul are un caracter foarte, foarte schimbător, un caracter organic şi este latent. În permanenţă apar semnale noi privind forme noi atât de recrutare, cât şi de influenţare asupra victimei, de constrângere. Sigur că la rândul său, asta implică acţiuni, eforturi sporite şi imediate pentru a putea face faţă acestor tendinţe şi probabil că şi asta va fi o sarcină asupră căreia mă voi concentra.”
Europa Liberă: Autorităţile statului sunt bine pornite să curme acest trafic de fiinţe umane?
Ana Revenco: „Ştiţi că m-aţi prins? Eu sunt bine pornită? Eu sunt bine intenţionată.”
Europa Liberă: Din conlucrarea pe care aţi avut-o cu autorităţile.
Ana Revenco: „Au fost mai multe cazuri care semnalau forme absolut noi pentru Republica Moldova şi mie îmi pare bine că instituţiile statului cu care am colaborat au reuşit să reacţioneze destul de prompt, din care ambii am învăţat – zic societatea civilă, nemijlocit noi, „La Strada”, dar şi alţii, şi organele de forţă. Eu consider întrebarea direct adresată mie, în sensul frumos al cuvântului. Sunt o persoană integră, am voinţă, am dorinţă, şi eu chiar cred. Cred într-aceea ce fac, cred în cetăţenii noştri, cred în colegii mei. Ne va reuşi. Pornirile sunt bune.”
Europa Liberă: Câte persoane au fost traficate în 20 de ani de independenţă?
Ana Revenco: „Vai, chiar nu pot să fac acest exerciţiu de calcul rapid. Nu ştiu. Dar noi vorbim de mii, dacă vorbim despre cele identificate ca persoană şi care accesează asistenţă. Şi atenţie, vorbesc nu de cele identificate ca martori, pentru că Moldova poate fi mândră de faptul că accesul la asistenţă şi protecţie nu este condiţionat de colaborarea cu poliţia. În foarte puţine state, apropo, putem vedea o astfel de legislaţie, o astfel de abordare practică. S-a lucrat şi se va mai lucra în continuare pe necesităţile şi interesele victimelor, în sistemul de combatere şi prevenire se va lucra şi în continuare, anumite rezultate deja au fost obţinute. Ele creează o bună bază pentru a consolida această abordare.”
Europa Liberă: Credeţi că obţinerea regimului liberalizat de vize ar putea să aibă un impact benefic ca lumea să nu mai fie traficată? Pentru că multe din persoanele traficate în căutarea unui loc de muncă rămâneau ademenite, pentru că nu aveau viză şi nu se puteau deplasa în anumite ţări să-şi câştige o bucată de pâine.
Ana Revenco: „Cu siguranţă va avea un efect benefic.”
