Vasile Botnaru a discutat la Chișinău cu istoricul și analistul Gheorghe Cojocaru despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Intervievatul este de părere că recenta vizită a cancelarei germane, Angela Merkel ar începe să dea primele roade:
Gheorghe Cojocaru: „La puțin timp după vizita cancelarului german Angela Merkel la Chișinău încep să parvină vești bune pentru parcursul european al Republicii Moldova. Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în aceste zile că Guvernul de la Chișinău ar putea semna până în toamna anului viitor Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, alături de alte 4 state din cele 6 țări membre ale Parteneriatului Estic. Aceasta este, practic, o primă declarație tranșantă făcută la cel mai înalt nivel în sensul trasării perspectivelor reale europene ale Republicii Moldova”.
Europa Liberă: Declarație care s-ar putea să întredeschidă cumva adevărata miză a recentei vizite a doamnei cancelar Angela Merkel la Chișinău?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil, contactul direct cu clasa politică și cu realitățile din Republica Moldova au fost indispensabile înaltelor autorități germane nu numai pentru a se edifica asupra perspectivelor relațiilor bilaterale, dar și, mai ales, pentru a lua o decizie univocă asupra șanselor reale de admitere a Moldovei în Uniunea Europeană, acolo unde vocea Germaniei este una hotărâtoare”.
Europa Liberă: Este logic să admitem că vocea Germaniei a cântărit greu la includerea Moldovei printre candidații la semnarea Acordului de Asociere la UE, dar întrebarea care mai rămâne în vigoare este dacă Guvernul și-a făcut temele de acasă?
Gheorghe Cojocaru: „Întrebarea aceasta rămâne și nu este întâmplător că oficialii europeni au evitat mult timp să se pronunțe pe marginea șanselor de integrare europeană ale Republicii Moldova, ba, dimpotrivă, nu puțini dintre aceștia au refuzat categoric șansele de asociere și de aderare a Moldovei la familia europeană …”
Europa Liberă: ...şanse deocamdată refuzate pe motiv că existe probleme reale cu care se confruntă Republica Moldova, între care conflictul transnistrean, corupția. Ce s-a întâmplat între timp de s-a schimbat optica asupra perspectivei europene a Republicii Moldovei?
Gheorghe Cojocaru: „Două aspecte ar fi de menționat drept răspuns la această întrebare: pe de o parte, la Chișinău este instalată o conducere politică pentru care integrarea europeană este realmente o prioritate și un obiectiv strategic, dar fără a pierde din vedere importanța unei bune relații cu spațiul Estic.
Pe de alta, intenția Bruxelles-ului de a deschide ușa în fața unor noi aspiranți la integrarea europeană poate fi o inițiativă de răspuns la presiunile în ascensiune ale aceluiași spațiu Estic de reconfigurare geopolitică a unui imens teritoriu euro-asiatic, aflat astăzi într-un fel de zonă gri a Europei. Și ar mai fi ceva de adăugat în legătură cu această modificare de optică: în contextul crizei mondiale Uniunea Europeană realizează că solidaritatea europeană ca valoare se verifică mai ales în timpurile grele”.
