Despre unionism

Vasile Botnaru: Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, autorul şi prezentatorul emisiunii „Punct şi de la Capăt”. Astăzi vom vorbi despre unionism. Nu neapărat în accepţia livrescă ce-l defineşte drept o nevoie de exteriorizare a sentimentelor. Şi nu oricum, ci prin grupare publică, folosind drapele şi lozinci, obicei vechi de când lumea, dar şi fără istovire. La fel ca fanteziile producătorilor de iPhone şi iPpad care reuşesc să hipnotizeze milioane de oameni, ce muşcă iar şi iar din mărul companiei producătoare, asociindu-se, cu sau fără voia lor, sub flamura Apple. Veţi fi de acord că regretatul Steve Jobs a fost unionistul cel mai eficient, urmat în top de creatorul Facebook-ului Mark Elliot Zuckerberg şi de diverşi imitatori, epigoni şi plagiatori ai acestora. Astăzi ne vom limita fireşte la unionismul de sorginte moldo-românească, curent de gândire şi acţiune, asociat în istoria modernă a Republicii Moldova cu emanciparea post-sovietică şi obţinerea suveranităţii statale – vremelnice şi tranzitorii, în accepţia unioniştilor. Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere se află istoricul Ion Varta, publicistul Petru Bogatu şi politicianul, fostul deputat socialist, Valentin Krîlov.

Domnule Varta, v-aş ruga pe dumneavoastră să faceţi o scurtă retrospectivă să ne spuneţi care este descendenţa şi vârsta curentului unionist.

Ion Varta: „Aşa s-a întâmplat ca poporul român, fărâmiţat în cele trei principate române, să aibă trei vecini foarte puternici, care nu aveau niciun interes ca să admită coagularea poporului român. Şi de aceea au uneltit, de fiecare dată, când apăreau asemenea manifestări şi deveneau periculoase... S-au pus pe rol multiple scenarii pentru a le anihila...”

Europa Liberă: Domnule Varta, dacă îi scrieţi un buletin de identitate acestei mişcări, ce scrieţi acolo? Anul naşterii, cine-i sunt adversarii, cine-i sunt prietenii acestui curent?

Ion Varta: „Cu siguranţă, nu vom putea indica o cifră, o dată exactă. Dar oricum sunt atâtea manifestări frumoase de solidaritate etnică naţională. Curentul unionist s-a afirmat plenar în secolul al XIX-lea, secolul naţionalităţilor. Românii au înţeles atunci că doar aşa pot să supravieţuiască şi să dăinuie în istorie, întrucât s-au întâmplat câteva amputări dramatice. Protagoniştii au fost moldovenii, fiindcă ei erau cei mai expuşi pericolului. Din momentul înfrângerii Revoluţiei de la ’48, laitmotivul tuturor eforturilor pe care le întreprinde partida naţională este unirea celor două ţări române.”

Europa Liberă: În’89-’90, oamenii, care au fost în fruntea mişcării de emancipare, se simţeau descendenţi din această mişcare?

Petru Bogatu: „Fără doar şi poate, pentru că etnicii români nu reprezintă un trib. Reprezintă o cultură, o naţiune. Cei mai mari promotori ai ideii unioniste au fost chiar românii, poporul român, care, de-a lungul secolelor, a creat o cultură unică şi o limbă literară unică. Asta defineşte o naţiune şi o deosebeşte de o simplă etnie, aflată într-o fază incipientă a dezvoltării sale şi chiar şi adversarii unionismului azi vorbesc limba română, limba cultă, limba naţiunii române. De aceea evident, răspunzând la întrebarea pe care mi-ai pus-o, evident că şi în ’89, şi mai înainte că au fost şi acţiunii pro-unioniste, chiar sub puterea sovietică, aspru taxate. Sigur că în faţa acestor oameni era idealul unionist, idealul românesc. Erau cei mai mari oameni de cultură, de ştiinţă, români de marcă, care au fost ei cu toţii unionişti: Mihai Eminescu, Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri şi aşa mai departe…”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, dumneavoastră cum vă simţeaţi, în acea perioadă, în anii ’90, când eraţi în mijlocul acestui vârtej? Şi probabil că cineva dintre actorii, care erau luaţi de acest vârtej, s-ar fi simţit probabil aşa cum îi poreclise Lenin „poputciki”, da, condrumeţi... Dumneavoastră aţi votat şi independenţă cu încercarea de a face nişte amendamente. Eraţi conştient de faptul că sunteţi în mijlocul unui curent de unionişti sau credeaţi că se întâmplă altceva?

Valentin Krîlov: „Mi se pare că a avut loc altceva. Totuşi am fost martori ai mişcării pentru renaşterea naţională, având în vedere, în primul rând moldovenismul în sensul patriotic. Este vorba despre crearea statului moldovenesc suveran şi independent, care poate rezolva problemele sale cu eforturile proprii, fără influenţă de peste hotare. Majoritatea absolută a populaţiei Moldovei a pledat consecvent pentru independenţa în favoarea statului moldovenesc.”

Europa Liberă: Asta după o experienţă sovietică probabil. Dar cum a evoluat curentul unionist pe parcursul a 20 de ani ? Domnule Varta, unionismul ce forme a luat?

Ion Varta: „Recent am lansat primul volum din seria de şase volume, care poartă genericul „Politica sovietică neoimperială şi mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni (1987-1991)”. Am consultat documentele de arhivă recent desecretizate şi vin cu probe, cu dovezi documentare că în debutul acestei mişcări se profila foarte clar această opţiune unionistă. Este adevărat, imperiul nu dormita şi a căutat să
anihileze... Având atâtea pârghii, atâtea mijloace la dispoziţie, a căutat să canalizeze această mişcare pe o direcţie care nu deranja atât de mult. Din perspectiva unei disoluţi a imperiului sovietic, eram printre primii care puteam să ne desprindem, întrucât aveam matricea în preajmă. Şi, dacă cădea cortina de fier, bineînţeles, că aspiraţiile de întregire puteau să crească în intensitate. De aceea organele de represiune au fost foarte vigilente la tot ceea ce s-a întâmplat la Chişinău şi nu numai la Chişinău. Sunt atâtea rapoarte elaborate de către reprezentaţii Comitetului Raional de Partid Frunze, Comitetului Central, Biroului Politic cu referire la manifestările stradale deja. Fiindcă mişcarea de protest, care avea o conotaţie pronunţată românească, a fost atent supravegheată de către aceste organe şi nu numai, de către reprezentanţii KGB-ului. Dar acolo n-avem deocamdată acces, noi istoricii, la aceste documente, relativ recente. Între timp s-au descretizat documentele fostului Partid Comunist de la Ministerul de Interne şi alte documente. Şi în felul acesta putem să ne dăm seama cât de atenţi erau cei care reprezentau centrul imperial aici…”

Europa Liberă: Domnule Bogatu, eraţi cronicarul acestor evenimente, participantul….

Petru Bogatu: „Spre ideea unirii ne îndemna chiar istoria noastră, ceea ce cunoşteam, conştiinţa noastră de sine. Nu întâmplător, ca să vorbesc şi eu de documentele acum desecretizate, în special, în cartea care a apărut acuma în România şi este citită cu plăcere la noi despre războiul blocului comunist…”

Ion Varta: „Cartea lui Larry Watts...”

Petru Bogatu: „Larry Watts, da. Se spune foarte clar, de exemplu, că relaţiile României cu Uniunea Sovietică au fost îngrădite, mai cu seamă cu Republica Moldova, tocmai pentru că o comunicare între Chişinău şi Bucureşti atunci risca, în mod firesc, fără să intervină propagandişti, fără să fie dezlănţuită o campanie politică specială să ducă spre ideea unirii. Şi apropo, câţiva ani după revoluţia, din Ungaria, ’56-’59 – acum a uitat lumea – practic graniţele au fost destul de transparente între România şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească şi într-adevăr atunci s-au întâmplat lucruri, pe care mai târziu le-am explicat. Adaptarea ortografiei limbii moldoveneşti la cea românească, în sfârşit, reabilitarea clasicilor noştri comuni: Mihai Eminescu, Creangă, Alecsandri. Până atunci, aşa cum spunea Grigorie Vieru, regretatul nostru poet, cei care au învăţat până în acei ani au fost, spunea Vieru, „generaţia nedreptăţiţilor”, pentru că n-am avut acces la titanii, la uriaşii culturii noastre. Deci poate nu toată lumea a înţeles bine care sunt obiectivele, cei care veneau poate în stradă, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, având în vedere trecutul sovietic, dar în fond asta era în minte: unirea cu România.”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, faptul că unirea nu s-a produs, asta este un argument în favoarea tezei dumneavoastră sau altă ipoteză? Au fost atât de puternice forţele, care s-au opus, din exterior sau agenţii infiltraţi, sau procedeele au fost atât de eficiente, încât au zădărnicit aceste planuri?

Valentin Krîlov: „Unioniştii la începutul anilor’90, dacă noi vorbim despre activitatea primului Parlament au fost într-adevăr în minoritate. Ei au avut succes din start şi n-au avut susţinerea majorităţii populaţiei, celor pe care noi ii numim băştinaşii. Această idee n-a avut atunci şi n-are astăzi nicio şansă la succes. Ascult permanent discursurile domnului Alexadru Moşanu, colegul meu din primul şi din al doilea Parlament. El subliniază permanent că cei care nu înţeleg că noi toţi suntem în spaţiul românesc, nu înţeleg realitatea adevărată. Eu categoric nu sunt de acord cu această abordare şi mi se pare că poziţia mea coincide cu poziţia majorităţi băştinaşilor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar există o teză, pe care iarăşi nu aveţi cum s-o combateţi că unioniştii contează, de fapt, pe unirea în viitor, când se vor schimba generaţiile, când oameni ca mine, de exemplu, care au trăit în Uniunea Sovietică, n-au cum să conştientizeze sută la sută, că eşti român. Doar… copiii, nepoţii s-ar putea să graviteze spre România sau spre, nu ştiu, spaţiul estic… Asta necesită timp.

Valentin Krîlov: „Formatul emisiunii de astăzi nu dă voie pentru discuţii largi. Problema este multiaspectuală. Totuşi există identitatea omului, care aparţine omului. Referinţele noastre că am trăit în perioada sovietică şi perioada sovietică a format un om sovietic, care nu poate înţelege adevărul istoric, cultural, etnic – această
abordare este greşită. Perioada sovietică n-a fost perioadă simplă pentru Republica Moldova, dar în întregime – eu sunt ferm convins şi mi se pare că majoritatea absolută din populaţia actuală din Republica Moldova împărtăşeşte această viziune – în total, perioada sovietică a fost pagină pozitivă în istoria poporului moldovenesc.”

Europa Liberă: Din perspectiva unui om, de exemplu, eu, care am aflat abia în anii ’90 că am avut rude în România, nu neapărat a fost cu semnul plus. Dar astăzi eu vreau să discut altceva, să vă întreb, astăzi sub flamura unionistă cine a rămas, cine gravitează în jurul acestei idei fie şi utopice, fie şi ratate deocamdată, fie şi idealiste. Domnule Varta, astăzi cine se simte apartenent la această mişcare?

Ion Varta: „Succint o mică replică domnului Krîlov. Conotaţia, pe care dumnealui o conferă perioadei sovietice, că a fost una pozitivă... Nu putem să fim de acord, întrucât, inclusiv şi prin prisma acestor documente de ultimă oră desecretizate, ne dăm seama de amploarea crimei, atrocităţilor care s-au produs în acest spaţiu. Este vorba de peste jumătate de milion de victime, de jertfe, inclusiv omorâţi, asasinaţi, condamnaţi la moarte… Deci lucrurile sunt atât de grave că chiar sună cinic când ne permitem să dăm…”

Europa Liberă: Domnule Varta, dar din punctul de vedere al directorului de la „Mezon” sau de la „Sciotmaş”, acesta este preţul normal care trebuia plătit ca să apară aceste uzine.

Petru Bogatu: „Dar şi percepţia germanilor mulţi ani, până în anii ’60, în ceea ce priveşte regimul hitlerist a fost foarte pozitivă.”

Europa Liberă: Când aveau drumuri.

Petru Bogatu: „Evident şi drumuri, şi o creştere economică fulminantă a avut Germania. Nemţii trăiau destul de bine, nu se compară cu nivelul de viaţă din Uniunea Sovietică. Deci asta nu schimbă deloc lucrurile. Acuma în ceea ce priveşte identitatea, da. Şi cazacii, cei care erau mai puţin culţi, considerau că nu sunt ruşi. E un lucru, un fapt istoric. Asta nu înseamnă că cineva, un om serios în Rusia, o să recunoască această…”

Valentin Krîlov: „Şi astăzi nu se socot ruşi.”

Petru Bogatu: „Unii, da.”

Valentin Krîlov: „Cazacii adevăraţi.”

Europa Liberă: Dar n-aveţi cum să-l convingeţi pe domnul Krîlov personal dânsul să aleagă, de exemplu, identitatea românească.

Petru Bogatu: „Nu, dar nu-l convingem. Spunem, lămurim nişte lucruri.”



Ion Varta: „ Dacă îmi permiteţi să închei. Unul din cele mai nocive efecte ale acestei ocupaţii sovietice a fost ştergerea cu buretele peste memoria noastră istorică, conştiinţa naţională. Deci noi am fost mutilaţi la capitolul cunoaşterea trecutului, fiindcă asta s-a dorit şi propaganda sovietică a fost mult mai….”

Europa Liberă: Exact cum scria Platonov: „Un alt cotlovan se făcea”. Domnule, Varta, cine merge astăzi sub flamurile unioniste şi ce are în vedere?

Ion Varta: „Da, la început aţi formulat o întrebare foarte profundă, la care nu avem răspuns. Cu referire la agentură, cu siguranţă că au fost infiltraţi agenţi. Nu avem probele, nu avem documentele, nu avem accesele la arhivele SIS-ului, care fac parte dintr-un segment de documente, care nu se desecretizează. Mai târziu vom afla şi aceste lucruri, dar cu siguranţă că au fost infiltrări. Au fost oameni, care au fost manipulaţi din umbră şi au deturnat mişcarea, au dus-o pe altă direcţie. Plus la toate metodele care s-au aplicat. Eu vreau să vă spun cu referire la acel accident, al cărui victimă a fost Dumitru Matcovschi. Cunoaştem cu toţii acest caz tragic, care i s-a întâmplat. Cred acuma că n-a fost ceva accidental, întrucât, din acele documente desecretizate, am înţeles că era vârf de lance, era cel mai curajos din toţi scriitorii noştri, era foarte bine documentat. Deci au aplicat întregul arsenal de mijloace pentru a anihila, pentru a deturna. Şi în consecinţă într-adevăr mişcarea, care se configura ca una unionistă a pierdut din intensitate şi a luat o altă direcţie, un alt itinerar.”

Europa Liberă: Chiar vedem nişte tineri foarte sinceri.

Ion Varta: „Acuma da, exact. Acuma este un fel de reînnodare a acestei tradiţii cu prestaţii frumoase, admirabile, pe care le demonstrează nişte tineri minunaţi, cu şcoli serioase.”

Petru Bogatu: „Eu aş vrea să nuanţez puţin în ceea ce priveşte curentul unionist, ce a fost şi ce este azi. Eu sunt categoric contra ca să identificăm mişcarea unionistă cu o singură formaţiune, cu o singură acţiune sau cu o singură organizaţie. În primul rând trebuie să delimităm ideea de românitate, de unionism. Numărul românilor conştienţi, care îşi dau seama că sunt români este uriaş. Şi în
Republica Moldova sunt în fond, putem spune, că majoritatea oamenilor culţi ştiu asta: şi primul-ministru este român, şi preşedintele ştie asta, şi multă-multă altă lume. Deci a fi român nu înseamnă, neapărat, a fi şi unionist, este adevărat. Dar este adevărat şi faptul că nu doar Acţiunea 2012 pe care o tratez cu tot respectul şi cu toată consideraţia şi nu doar un anumit partid care se declară unionist lucrează pentru această idee, şi nu doar tinerii, pe care îi respect şi eu, şi preţuiesc ceea ce fac. Pentru că, aşa cum a spus domnul Varta, putem să-i înţelegem, că ei uneori ies din impuls în stradă să-şi exprime punctul de vedere, pentru că orice om instruit ştie că este român, deci şi el vine în mod firesc la ideea unionistă, deci eu îi înţeleg, pe de altă parte, eu sunt contra ghetoizării acestei idei, când anumite formaţiuni politice în scopuri politicianiste, în scopuri înguste de partid, încearcă să-şi monopolitizeze. Au mai fost şi alţii până acum... această idee şi atunci, în dezbaterea publică şi în criticile adversarilor noştri sunt arătaţi cu degetul un grup de tineri, un partid, o organizaţie şi spun: „Uite aceştia sunt unioniştii”. Eu vă spun sincer că unionişti sunt foarte mulţi oameni. Şi savanţii Academiei, care nu s-au temut şi, în ciuda presiunilor comuniste, au insistat că limba moldovenească este limbă română, oricum nu s-ar numi ea în constituţie sunt unionişti, zic, şi savanţii, şi oamenii de cultură, şi profesorii, care spun adevărul, nu neapărat care ies în stradă şi strigă: „Unire!” acum. Orice om, care spune adevărul, promovează adevărul este în esenţă unionist, pentru că cunoaşterea adevărului îi va face liberi, da, ca să parafrazez Evanghelia. Pentru noi a fi liber înseamnă a reveni la normalitatea noastră sub
aspectul unităţii naţionale româneşti, de aceea încheind, spun că nu este doar Acţiunea 2012- repet cu tot respectul pentru ceea ce face – [este] singurul promotor sau singura expresie a unionismului, lucrurile nu trebuie privite aşa. Pentru că, oricât nu le-ar plăcea aceasta adversarilor noştri, unionişti sunt peste tot, pentru că noi peste tot suntem acasă...”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, pe dumneavoastră vreau să vă întreb să ne explicaţi care este logica celor care se opun modului acesta de gândire, pe care l-a ilustrat domnul Bogatu, faptul că oamenii aceştia stând la catedră sau adunându-se câţiva în stradă îşi manifestă opţiunea lor. De ce dumneavoastră, ca om care preţuiţi libertatea, sunteţi apărătorul libertăţii, vă cunosc drept unul dintre cei mai oneşti reprezentanţi ai stângii, de ce îi lipsiţi pe oamenii aceştia de dreptul să aibă un asemenea mod de gândire?

Valentin Krîlov: „Noi nu suntem în drept să lipsim aceste categorii de gândire. Sunt drepturile fundamentale ale omului, inclusiv în acest domeniu. Pur şi simplu, Moldova se află... Moldova noastă se află în stare specifică. Şi mi se pare că acele restricţii, care sunt indicate în articole 32 şi 41 din Constituţie referitor la exprimarea concretă, care este interzisă. Dreptul la exprimare există şi este indicat în articolul 32, dar aici statul a folosit dreptul său, care nu contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului referitor la posibilitatea de a introduce unele restricţii, dacă aceste restricţii garantează securitatea statului şi câteva alte aspecte.”

Europa Liberă: Prin ce anume, domnule Krîlov? Iată dacă oamenii aceştia au să iasă în stradă sau dacă afişează o lozincă la balcon, prin ce anume afectează securitatea statului?

Valentin Krîlov: „Eu şi vorbesc, şi subliniez specificul Republicii Moldova, ca stat care încă nu s-a format. Neţinând cont de faptul că avem mai mult decât 20 de ani de la proclamarea independenţei, noi avem stat foarte slab, teritorial dezbinat, economie foarte slabă, nivel de trai... fără critică. Şi, în aceste condiţii, noi trebuie, toţi cetăţenii Republicii Moldova, să unim eforturile noastre pentru consolidarea naţiunii, având în vedere, subînţelegând naţiunea civică a Republicii Moldova,
unde toţi cetăţenii sunt egali şi noi suntem uniţi de o singură idee – ideea patriotismului moldovenesc, întărim statul nostru, formăm statul nostru, lichidăm problema integrităţii teritoriale, dezvoltăm economia, în acest context... n-are importanţă, chemarea la unirea cu România, chemarea la reintegrarea cu Rusia, cu altă ţară, sunt inadmisibile.”

Europa Liberă: Daţi-mi voie o întrebare răutăcioasă. Trebuie s-o formulez în momentul acesta, când aţi spus despre reintegrarea ţării. Or iată am impresia că aici, când se poate, de exemplu, la Chişinău, interzice un protest, dumneavoastră vorbiţi despre limitări, despre pericole, dar acolo unde efectiv nu puteţi să interveniţi, când transnistrenii îşi afişează bicolorul, când spun că au un stat transnistrean şi în felul acesta subminează statalitatea şi n-avem cum să intervenim, acolo suntem nevoiţi să ne împăcăm... Deci este total nedrept când în Transnistria efectiv se subminează statalitatea, or aici cumva virtual s-ar putea să aibă efecte nocive asupra tinerei statalităţi...

Valentin Krîlov: „Categoric nu sunt de acord cu abordarea dumneavoastră. Referitor la Transnistria, avem problemă foarte complicată. Dacă facem comparaţie cu alte conflicte similare, ca exemplu, Georgia, în Azerbaijan, situaţia la noi este esenţial mai pozitivă.”

Europa Liberă: Distrugerea statului moldovenesc prin Transnistria este mult mai reală şi mai aproape ca Osetia – recunoaştere etc. decât o posibilă unire cu România, ca un vis romantic.

Valentin Krîlov: „Eu mă socot patriot adevărat al Moldovei în sensul sănătos. Eu m-am născut aici, soţia mea este moldoveancă şi mi se pare că activitatea mea în viaţa politică este consecventă, anume în direcţia întăririi statalităţii moldoveneşti. Da, eu n-am fost de acord cu dezbinarea Uniunii Sovietice. Vrem nu vrem, dar faptele sunt fapte şi eu am semnat Declaraţia de Independenţă în mod conştient, dar cu o obiecţie. Am fost singurul deputat, care am semnat acest document cu obiecţie, dar aceste obiecţii nu pun la îndoială statalitatea moldovenească. Eu respect poziţia celor care se numesc sau se socot unionişti şi care pledează pentru faptul că ei sunt români, că este necesară unirea ţării noastre cu România. Dar eu sunt ferm convins că această mişcare prezintă un pericol real pentru statalitate, nu este vis virtual.”

Europa Liberă: Domnul Krîlov, dar în momentul acesta, iată pe mine, ca jurnalist, mă interesează: când gândiţi în felul acesta, puneţi mâna pe baston sau nu? Sau, dacă veţi fi la putere, îi veţi băga la puşcărie pe aceştia, care gândesc în felul acesta sau nu? Asta contează foarte mult. Şi invers. Unioniştii, când o să fie miniştri de interne, o să vă bage pe dumneavoastră, patrioţii la puşcărie sau nu?

Valentin Krîlov: „E clar că noi ne aflăm în situaţie contemporană. Da, am avut istorie destul de complicată, sunt paginile tragice. După părerea mea, ideea unionistă s-a format în baza în primul rând argumentelor istorice. Cu regret, într-adevăr statul moldovenesc a fost dezbinat. Soarta statului moldovenesc a fost rezolvată de puteri mari. Cu regret, într-adevăr bucăţica Moldovei care astăzi se numeşte Republica Moldova este partea componentă numai a statului moldovenesc feudal. Şi eu regret, dar aceasta nu înseamnă că anume această bucăţică trebuie să fie aderată, cum spun colegii mei, la patria-mamă, care se numeşte România. Sunt şi alte variante.”

Europa Liberă: Dar aceasta nu se întâmplă nici mâine, nici azi nu se întâmplă. Şi de asta vreau să-l întreb şi pe domnul Bogatu, şi pe domnul Varta, mai ales, pe domnul Bogatu, care a spus că şi premierul se simte, probabil, român, şi preşedintele. Cum se îmbină opţiunea românească, sentimentul de românism cu necesitatea curentă de a consolida statul, de a avea buget, de a avea parlament, de a avea decizii parlamentare?

Petru Bogatu: „Foarte bine se potrivesc aceste lucruri. Apropo nu eu am zis, domnul Filat, răspunzând la întrebările ziariştilor, a spus că este român şi vorbeşte limba română, la fel şi domnul preşedinte Timofti. Şi nu este aici nicio contradicţie, pentru că nici eu şi nici alţi unionişti nu pledăm pentru distrugerea acestui stat. Ceea ce nu înţeleg ei este că acest stat poate fi consolidat,
construit deci, pe o temelie firească. Potrivit Constituţiei, despre care am vorbit, el este un stat naţional. Deci el poate fi doar cel de-al doilea stat românesc, dar un stat liber, un stat democratic, atâta doar că ei încearcă să fetişizeze ideea de stat. Pentru că uită că nimic nu-i veşnic sub soare. Toţi vom muri, inclusiv statele. Deci nimic nu-i veşnici şi ceea ce fac ei, propunându-şi o astfel de abordare, alunecă pe un tip de gândire, îmi pare rău, stalinist, pur şi simplu. Pentru că atunci când doreşti să interzici ceva, creezi un precedent foarte periculos. Atunci trebuie să interzici multe alte manifestaţii pentru Uniunea Europeană – şi aceştia sunt unionişti, manifestaţiile pentru Uniunea Euroasiatică pentru că sunt unionişti. Orice interdicţii de acest gen contravin principiilor fundamentale ale drepturilor omului, orice ar spune domnul Krîlov, convenţiilor europene ale drepturilor omului, mai cu seamă, în materie de libertate de exprimare. Pentru că, dacă ar fi aşa cum spune dânsul, în Occident şi în America, şi în Europa Occidentală, mai cu seamă, ar trebui să fie interzise o sumedenie de manifestaţii, mişcări. Anarhiştii moderni, nu Bakunin pe vremuri, îşi propun distrugerea oricărui stat: şi american şi european, da? Îşi fac de cap mai în fiecare zi în marile centre europene cu ocazia marilor întruniri internaţionale, da, G8. Şi altele, ştim ce fac, da?”

Europa Liberă: Revenim la întrebare, domnule Bogatu.

Petru Bogatu: „Deci, dacă mergem pe ideea asta, trebuie să introducem o dictatură. Deci sunt sechele comuniste, hachiţe, dacă vreţi, staliniste, absolut inacceptabile fiind chiar pentru ei. Pentru că este o capcană pentru oricare om şi de stânga, şi de dreapta. Dacă intrăm pe acest teren al interdicţiilor... şi am auzit că este un proiect de lege, aş vrea să-l văd, pentru că se fac mai multe speculaţii, dar sunt convins că nu va fi acceptat, pentru că este în total dezacord cu principiile europene.”

Europa Liberă: Întrebarea mea: românismul subminează sau nu statalitatea?

Petru Bogatu: „Din contra, consolidează. Pentru că statul... repet statul Republica Moldova trebuie să fie aşezat pe o temelie firească, sănătoasă. Istoria, cultura, esenţa noastră naţională este românească. Fără asta toate, încercările de a crea un stat abstract este goană după vânt.”


Valentin Krîlov: „Eu cer scuze, domnule Botnaru, dacă se poate o replică mică. Totuşi, din punct de vedere juridic, statul naţional nu înseamnă cel de-al doilea stat românesc. Nu este corect din punct de vedere juridic.”

Europa Liberă: Domnule Varta, dar dumneavoastră cum răspundeţi la întrebarea mea despre românismul care subminează sau nu, este benefic, sau malefic pentru statalitatea moldovenească?

Ion Varta: „S-au făcut tentative de a ne ctitori o formaţiune statală diferită, chiar ostilă. Mă refer la aşa-numita autonomie moldovenească care a fost o emanaţie stalinistă: 2 august 1940, sesiunea a VII-a Sovietului Suprem, de a face ceva întru opunere totală, faţă de ceea ce spunea domnul Bogatu – toate au eşuat.
Nici chiar ruşii, oameni de cultură şi oameni politici ruşi, nu numai în prezent, dar în trecut, atâţia şi atâţia au spus-o foarte clar, răspicat: nu există două naţiuni, suntem o singură entitate naţională în acest spaţiu. A recunoscut-o până şi Petru I, care ruşii îi spun Petru cel Mare. N-o să găsiţi un document…”

Europa Liberă: Dar la modul practic, domnule Varta, Filat merge la ruşi, la Moscova şi acolo trebuie să se prezinte moldovean, prezintă chestiuni politice curente ale Moldovei.

Ion Varta: „Corect, corect. Domnul Filat este un personaj politic, care are nişte obligaţiuni concrete în postura domniei sale de prim-ministru.”

Petru Bogatu: „Preşedintele Siriei, Assad este şi arab, şi sirian. Tot aşa şi Filat este şi moldovean, şi român.”

Ion Varta: „A fi moldovean nu înseamnă că nu eşti român. Moldovenii sunt parte integrantă a poporului român.”

Petru Bogatu: „Şi nu-i nicio contradicţie. Şi, apropo, în replică domnului Krîlov. Orice aspecte ar avea un stat arab, nimeni nu poate contesta că Egiptul este un alt stat arab, Arabia Saudită este şi ea un stat arab, chiar dacă se numeşte Arabia Saudită şi Irak-ul la fel, sunt şi irakieni, şi arabi.”

Europa Liberă: Domnule Krîlov, şi întrebarea pentru dumneavoastră: credeţi că curentul unionist sau românismul este periculos pentru statul moldovenesc?

Valentin Krîlov: Da. Anume în acest context eu sunt pro-realizare în practică a prevederilor articolelor din Constituţie referitor la unele restricţii, care pot avea caracter temporar, până la întărirea reală a statului nostru.”

Europa Liberă: Restricţiile cât de dure?

Valentin Krîlov: „Numai ce e scris în Constituţie. Sunt ferm convins că moldovenii de peste Prut aşteaptă şi au încredere în Republica Moldova ca stat moldovenesc suveran şi adevărat independent.”