Cum ar putea autorităţile regionale şi locale beneficia de programele de finanţare din partea Uniunii Europene pentru a rezolva necesităţile comunităţilor, a fost subiectul discutat astăzi la adunarea Biroului autorităţilor regionale şi locale a Parteneriatului Estic. La reuniune au luat parte primari de oraşe, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai Adunării Regiunilor Europene, care au discutat despre proiecte reuşite dar si dilemele autoritatilor. Mai multe detalii aflăm de la Tamara Grejdeanu:
Drumuri mai bune, apă potabilă în robinete, reţele de canalizare - acestea sunt câteva din priorităţile invocate de reprezentanţii autorităţilor regionale şi locale în cadrul forului gândit ca o platformă eficientă de schimb de experienţă. Primarul Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a profitat de ocazie şi a trecut în revistă propria listă de ţinte reformiste:
„Singura modalitate de a convinge la nivelul autorităţilor locale sunt proiectele concrete făcute în beneficiul comunităţii. Avem deschiderea din partea colegilor din CORLEAP şi Comitetul regiunilor pentru a putea impulsiona descentralizarea administrativă şi fiscală, accesul direct la fondurile europene. Aceste două priorităţi vor fi comunicate în continuare celorlalte instituţii europene, în aşa fel încât sperăm la următorul summit al şefilor de state şi de guvern, lucrurile să fie acceptate , să fie incluse în bugetul Uniunii europene, să putem aplica la mai multe proiecte europene în condiţii Simplificate.
Nevoia cooperării cu autorităţile regionale din Uniunea Europeană, pentru a însuşi bune practici este obiectivul sugerat şi de Mamuka Akhvlediani, membru al CORLEAP din Georgia:
„Este un nou format de relaţii la nivel local şi regional. Şase ţări care fac parte, din fosta Uniune Sovietică, noi avem nevoie de susţinere şi informare, ca să ştim cum trebuie să ne dezvoltăm şi să obţinem finanţări la nivel de autorităţi municipale. În primul rând noi trebuie să învăţăm de la europeni descentralizarea, pentru ca autorităţile locale să poată lua decizii de răspundere în sfera economică şi cea a finanţărilor.”
Şi primarul comunei Cruzeşti, Nicon Scurtu, se declară convins că lecţia dezvoltării trebuie să o învăţăm de la europeni:
„Până ne vom da cu democraţia în întregime, vrem să facem parteneriat cu ţări străine, să ne dezvoltăm şi noi, să devenim europeni adevăraţi. Este nevoie de canalizare, apeduct, sunt foarte multe lucruri de dezvoltat. În Polonia copii din grădiniţă se învaţă cum deşeurile toate să fie repartizate, încă noi suntem departe, avem de muncit, luăm practici de la ţările europene, care au trecut prin toate perioadele acestea.”
Emin Yeritsyan din Armenia este de părere că fondurile Europene devin şi mai eficiente când ajung la vedere pentru cetăţeanul de rând:
„Uniunea Europeană ne ajută să facem reforme în diferite domenii, cum ar fi justiţia, dar toate aceste programe se fac la nivelul autorităţilor de stat, iată de ce noi suntem interesaţi ca ceste programe să ajungă şi la un nivel mai jos, autorităţi municipale, locale , ca să fie proiecte reale, şi oamenii să vadă că ele sunt orientate să le schimbe condiţiile de trai spre mai bine.”
Biroul autorităţilor regionale şi locale a Parteneriatului Estic care îşi propune să stimuleze cooperarea dintre autorităţile regionale şi locale europene cu cele din Europa de Est şi-a început activitatea în anul 2011. Această platformă de dialog întruneşte primari şi politicieni din şase ţări din fosta Uniune Sovietică şi din alte peste zece state europene.
