Stephane Leyenberger este secretarul Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, structură subordonată Consiliului Europei și coautorul unui raport despre cât și cum cheltuiesc țările membre pentru justiție. Cu dl. Leyenberger a stat de vorbă corespondenta noastră la Strasbourg, Iolanda Bădiliță.
Europa Libera: Dle Leyenberger, care sunt principalele repere ale raportului de anul acesta al Comisiei pentru eficacitatea justitiei?
Stéphane Leyenberger: „As spune ca, pe de o parte, s-au inregistrat o serie de imbunatatiri dar si tendinte noi. Un fapt pozitiv este acela ca mai mult de jumatate dintre tari nu a schimbat aplasarea geografica a tribunalelor, ceea ce ajuta oamenii sa aiba acces la justitie si sa fie familiari cu tribunalul cel mai apropiat de domiciliul lor. Exista insa un trend negativ in tarile din vestul Europei care au redus numarul curtilor si tribunalelor fie pe baza unor criterii bugetare, fie pentru ca anumite curti s-au specializat pe anumite cazuri. Ce mai putem nota este ca medierea este aplicata din ce in ce mai mult in Europa si este aplicata cu succes in domenii ca dreptul comercial, dreptul familiei sau dreptul penal.”
„Putem vedea din acest raport primul impact al crizei economice si financiare, in bugetul public alocat justitiei. Desi se inregistreaza o crestere a cotelor bugetare alocate sistemului judiciar, aceasta crestere s-a incetinit. Vorbim aici inclusiv de salariile judecatorilor si ale procurorilor care, desi se afla pe un trend crescator, aceasta crestere este acum mai lenta. De asemenea, se aloca prea putini bani publici pentru scolarizarea si specializarea judecatorilor si procurorilor.”
„As vrea sa precizez insa ca, in acest domeniu al justitiei, nu este neaparat o legatura intre banii investiti si rezultate. Iata, avem cazurile tarilor nordice - Norvegia, Danemarca, Suedia, dar si mai sudicele Austria sau Elvetia, unde produsul intern brut este mult mai mare fata de cel al unei tari ca Moldova. Prin urmare este normal ca si procentul aferent sa fie mai mare. Insa exista tari unde desi investitiile in justitie nu sunt la nivelul tarilor enumerate mai sus, procedurile sunt aplicate corect iar justitia, care in ultima instanta este facuta prin legi, isi desavarseste menirea.”
Pentru prima data raportul noteaza o generalizare a asa numitei «justitii electronice ». Curtile online, si justitia online in general a capatat proportii insemnate. Din ce in ce mai multe tribunale incearca sa imbunatateasca rapiditatea procedurilor juridice. Intre aceasta as numi folosirea pe scara larga a video-conferintelor, mai ales pentru cazuri penale.
Raportul mai subliniaza ca victimele sunt din ce in ce mai bine protejate si sunt puse in centrul actului de justitie prin proceduri care s-au demonstrat ca fiind eficace, intre acestea pe un loc important situandu-se compensatiile.
Putem vorbi deja, spune Stéphane Leyenberger, despre o feminizare a curtilor care rezulta dintr-o politica de egalitate de gen care a functionat.
„Ar fi multe aspecte de spus, insa daca luam doar chestiunea bugetara si variatiile bugetare aferente justitiei, putem spune ca Moldova inca se afla intr-un trend pozitiv sub acest aspect, chiar daca acest trend este incetinit in ultimii ani. Inregistram inca o crestere de 1,3% ceea ce ne poate declara inca multumiti", a declarat pentru RFERL, Stéphane Leyenberger, secretar al CEPEJ.
