Moldova este numită mereu o poveste de succes în integrarea europeană – iar complimentul nu vine doar din partea puterii de la Chișinău, ci și a unor oficiali de la Bruxelles. Cum a ajuns Moldova, numită încă și mai des „cea mai săracă țară din Europa” să capete asemenea note bune? Mai există alte asemenea povești de succes? Sunt întrebările adresate corespondentului nostru la Bruxelles, Dan Alexe.
Anul viitor, Croația va deveni oficial al 28-lea membru al Uniunii Europene, iar după avizul general procesul de extindere al UE va fi atunci oprit pe termen nedefinit. Alte cinci țări sînt candidate: cu trei dintre ele, Turcia, Islanda și Muntenegru, negocierile au început deja --în cazul Turciei ele au început inca din 2005-- iar Serbia și Macedonia așteaptă o dată a deschiderii negocierilor. Albania și Bosnia sînt la rîndul lor candidați potențiali.
Pentru alte 6 foste țări comuniste, UE a creat Parteneriatul Estic. Țărilor din Parteneriatul Estic li se acordă astfel o serie de facilitati comerciale similare cu sistemul american al „Natiunii Celei mai Favorizate“, in vreme ce se evitã total discutarea vreunei perspective de aderare concreta la Uniune intr-un viitor previzibil.
In cadrul Parteneriatului Estic, Moldova este in acest moment singura țară, din cele șase care beneficiază de acest program, ale cărei relații cu Uniunea Europeană sînt excelente. Ucraina și Bielorusia au o orientare deschis pro-rusă, în vreme ce Georgia și Azerbaidjanul sînt pe față pro-americane.
Dacă le luăm la rînd, vedem că Armenia și Azerbaijanul sînt într-o stare permanentă de tensiune care poate degenera oricând într-un conflict militar.
Armenia a rupt la începutul acestei luni relațiile diplomatice cu Ungaria, ceea ce o pune într-o pozitie dificilă față de UE. Lucrul s-a întîmplat după ce Budapesta a eliberat și trimis in Azerbaijan un ofițer azer condamnat in Ungaria la inchisoare pe viață pentru asasinarea in 2004 a unui ofițer armean. In Azerbaijan, acesta a fost grațiat.
Azerbaijanul e condus de un regim autoritar și dinastic --Ilham Aliev a moștenit puterea de la tatăl său Haidar Aliev--, pe care mulți analiști politici îl compară în mod direct cu regimul sirian.
In Georgia, Saakashvili și-a perdut vertiginos în ultimii ani popularitatea pe care o avea altădată printre politicienii europeni. Naționalismul și tendințele sale autoritare au dezamăgit, precum și deriva regimului său în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc peste cateva zile. Recentul scandal al torturilor din inchisorile georgiene a aruncat o pată asupra regimului, combinată cu starea deplorabilă a presei și cu presiunile asupra presei de opoziție.
Situația politică internă din Bielorusia și Ucraina e de asemenea în permanență criticată de Bruxelles. In comparația cu bilanțul acestor cinci țări din Parteneriatul Estic, cea de-a șasea, Moldova, face figură de elev bun, care menține relații ireproșabile cu UE.
Discursul politic moldovenesc nu are stridențe naționaliste, în chestiunea Transnistriei Moldovenii urmează cu strictețe recomandările europene, alegerile din Găgăuzia s-au petrecut ireproșabil, ba chiar felul în care funcționează autonomia Găgăuziei este exemplar, în comparație cu relațiile Georgiei cu cele doua provincii secesioniste ale sale Abhazia și Osetia.
Așa încât, se poate afirma că în relația sa cu UE, Moldova a ales o strategie a discreției care a început să dea roade, ea contrastând în mod total cu derivele din celelalte cinci țări foste sovietice membre în Parteneriatul Estic.
