Moldova a plătit anul trecut Rusiei, companiei Gazprom 1 miliard de dolari pentru gazele ce i-au fost livrate, aproximativ 3 miliarde de metri cubi. Moldova a cerut Moscovei un preţ preferenţial, cu 30 % mai mic. Moscova, prin vocea ministrului rus al energiei Aleksei Novak a conditionat aceasta ieftinire de renunţarea la acordul energetic al Moldovei cu Uniunea Europeană. Cum se reflecta bugetul real al unei familii de moldoveni in statisticile oficiale şi cu se face că în statistici moldovenii par să trăiasca mai bine decit in realitate, este tema discutiei pe care Vasile Botnaru a avut-o cu analistul economic Iurie Gotişan:
Iurie Gotişan: De regulă bugetul familiilor de la noi cuprinde în speţă veniturile obţinute din salariu, precum şi alte venituri extra salariale, care de altfel sunt destul de greu de estimat şi controlat, însă ulterior acestea apar la capitolul de cheltuieli a populaţiei prognozat de statistica oficială sau mai exact cît îi revine în medie unei persoane să cheltuie lunar. Totuşi, salariul este principala sursă de venit şi constituie, să zic eu, partea leului în bugetul unei familii. Statistica mai arată că actualmente salariul mediu pe economie este de aproape 3600 de lei, deci puţin sub 300 de dolari. Trebuie însă să ţinem seama că această cifra indică doar media pe ţară, fiindcă salariul pentru angajaţii din sectorul agricol de pildă, după cum ştiţi bine, celora din medicină şi învăţămînt este mai mic decît media pe ţară. Anume aceste persoane sînt şi cei mai mulţi la număr. Or, dacă am lua o familie medie de la noi, din 4 persoane, venitul lunar al acesteia ar fi între 6-7 mii de lei.
Europa Liberă: Cum se structurează cheltuirea acestor bani?
Iurie Gotişan: Aceiaşi statistică spune că aproape 65% din cheltuieli moldovenii le dau pe alimente şi întreţinerea locuinţei. Cheltuielile pentru alimente chiar ajung la 45% pentru o persoană din total, urmează cheltuielile de întreţinere a locuinţei constituie cam 20% din coşul de consum, rămîn deja cele pentru transport, îngrijire medicală, agrement şi învăţămînt. De fapt ponderea cheltuielilor cu întreţinerea şi alimentele este cea mai mare din Europa, de peste 60% din bugetul unei familii.
Europa Liberă: Asta înseamnă că alimentele sunt scumpe sau salariul este mic?
Iurie Gotişan: Cred eu că în mare măsură salariile şi veniturile populaţiei sunt mici, bineînţeles că doar cele care intră în statistici şi sunt posibil de controlat. Or, în condiţiile în care aceste cheltuieli, adică pentru alimente şi locuinţă, în Lituania nu depăşesc 40% spre exemplu, sau Bulgaria cu 38 la sută, nemaivorbind de ţări ca Austria sau Marea Britanie, în care aceste cheltuieli sunt de 16 şi 12 la sută, respectiv.
Europa Liberă: Din banii care rămîn cetăţenii din republica Moldova preferă să îşi facă reparaţie odată la doi ani şi mai puţin să călătorească, nu?
Iurie Gotişan: Cu un venit lunar de 6-7 mii de lei pentru familie chiar este dificil să pui deoparte bani pentru careva evenimente culturale să zicem. Însă, tabloul per ansamblu este diluat de multe familii care au venituri duble, triple poate chiar şi mai mult decît cele menţionate, însă de multe ori acestea nu prea se sinchisesc să pună bani deoparte pentru o călătorie, pentru a merge la un spectacol sau la teatru, adică la general vorbind pentru acea hrană spirituală. Cred eu că mai degrabă e o problemă de mentalitate.
Europa Liberă: Ce remedii pentru aceste cheltuieli să se schimbe?
Iurie Gotişan: Avem aici un cerc vicios de fapt. Sigur că este problema salariilor şi veniturilor mici pînă la urmă dacă luăm în calcul capacitatea lor de cumpărare. Însa avem salarii şi pensii mici, pentru că avem venituri la buget relativ mici, care nu pot satisface în esenţă sau pe măsură cerinţele sociale. Veniturile sunt de asemenea mici pentru că puţin se produce, dar mai ales că economia tenebră, să zic eu, este în floare la noi, pentru că aşa fenomene ca evaziunea fiscală, eschivările de la plăţile fiscale prin diferite metode, salariile în plic, mai recent acele transferuri off-shore, atacuri raider sunt ca la ele acasă, acestea chiar estimîndu-se la nivelul sutelor de milioane de lei sau chiar miliarde. Or aici organele de control nu-şi fac meseria cum ar trebui după lege, pe de o parte, or acestea de cele mai multe ori sunt în cîrdăşie cu acei ce recurg la asemenea delicvenţe. Dacă organele de control îşi vor face meseria aşa după cum le este scris după lege vom avea şi venituri mai mari la buget. În consecinţă se vor putea majora salariile şi pensiile astfel ca lumea să-şi poate achita decent facturile.
Iurie Gotişan: De regulă bugetul familiilor de la noi cuprinde în speţă veniturile obţinute din salariu, precum şi alte venituri extra salariale, care de altfel sunt destul de greu de estimat şi controlat, însă ulterior acestea apar la capitolul de cheltuieli a populaţiei prognozat de statistica oficială sau mai exact cît îi revine în medie unei persoane să cheltuie lunar. Totuşi, salariul este principala sursă de venit şi constituie, să zic eu, partea leului în bugetul unei familii. Statistica mai arată că actualmente salariul mediu pe economie este de aproape 3600 de lei, deci puţin sub 300 de dolari. Trebuie însă să ţinem seama că această cifra indică doar media pe ţară, fiindcă salariul pentru angajaţii din sectorul agricol de pildă, după cum ştiţi bine, celora din medicină şi învăţămînt este mai mic decît media pe ţară. Anume aceste persoane sînt şi cei mai mulţi la număr. Or, dacă am lua o familie medie de la noi, din 4 persoane, venitul lunar al acesteia ar fi între 6-7 mii de lei.
Europa Liberă: Cum se structurează cheltuirea acestor bani?
Iurie Gotişan: Aceiaşi statistică spune că aproape 65% din cheltuieli moldovenii le dau pe alimente şi întreţinerea locuinţei. Cheltuielile pentru alimente chiar ajung la 45% pentru o persoană din total, urmează cheltuielile de întreţinere a locuinţei constituie cam 20% din coşul de consum, rămîn deja cele pentru transport, îngrijire medicală, agrement şi învăţămînt. De fapt ponderea cheltuielilor cu întreţinerea şi alimentele este cea mai mare din Europa, de peste 60% din bugetul unei familii.
Europa Liberă: Asta înseamnă că alimentele sunt scumpe sau salariul este mic?
Iurie Gotişan: Cred eu că în mare măsură salariile şi veniturile populaţiei sunt mici, bineînţeles că doar cele care intră în statistici şi sunt posibil de controlat. Or, în condiţiile în care aceste cheltuieli, adică pentru alimente şi locuinţă, în Lituania nu depăşesc 40% spre exemplu, sau Bulgaria cu 38 la sută, nemaivorbind de ţări ca Austria sau Marea Britanie, în care aceste cheltuieli sunt de 16 şi 12 la sută, respectiv.
Europa Liberă: Din banii care rămîn cetăţenii din republica Moldova preferă să îşi facă reparaţie odată la doi ani şi mai puţin să călătorească, nu?
Iurie Gotişan: Cu un venit lunar de 6-7 mii de lei pentru familie chiar este dificil să pui deoparte bani pentru careva evenimente culturale să zicem. Însă, tabloul per ansamblu este diluat de multe familii care au venituri duble, triple poate chiar şi mai mult decît cele menţionate, însă de multe ori acestea nu prea se sinchisesc să pună bani deoparte pentru o călătorie, pentru a merge la un spectacol sau la teatru, adică la general vorbind pentru acea hrană spirituală. Cred eu că mai degrabă e o problemă de mentalitate.
Europa Liberă: Ce remedii pentru aceste cheltuieli să se schimbe?
Iurie Gotişan: Avem aici un cerc vicios de fapt. Sigur că este problema salariilor şi veniturilor mici pînă la urmă dacă luăm în calcul capacitatea lor de cumpărare. Însa avem salarii şi pensii mici, pentru că avem venituri la buget relativ mici, care nu pot satisface în esenţă sau pe măsură cerinţele sociale. Veniturile sunt de asemenea mici pentru că puţin se produce, dar mai ales că economia tenebră, să zic eu, este în floare la noi, pentru că aşa fenomene ca evaziunea fiscală, eschivările de la plăţile fiscale prin diferite metode, salariile în plic, mai recent acele transferuri off-shore, atacuri raider sunt ca la ele acasă, acestea chiar estimîndu-se la nivelul sutelor de milioane de lei sau chiar miliarde. Or aici organele de control nu-şi fac meseria cum ar trebui după lege, pe de o parte, or acestea de cele mai multe ori sunt în cîrdăşie cu acei ce recurg la asemenea delicvenţe. Dacă organele de control îşi vor face meseria aşa după cum le este scris după lege vom avea şi venituri mai mari la buget. În consecinţă se vor putea majora salariile şi pensiile astfel ca lumea să-şi poate achita decent facturile.
