Proiectul bugetului pe anul viitor aprobat miercuri de guvern va întări autonomia financiară a instituțiilor de învățământ superior. Acestea vor putea gestiona direct banii câștigați din contratele cu studenții și alte servicii pe care le prestează, fără a mai trece aceste venituri prin ministerul Finanțelor. Ministrul Veaceslav Negruță a declarat la aprobarea bugetului de către guvern că, o dată cu extinderea autonomiei financiare de la 1 ianuarie, profesorii universitari nu se vor mai considera angajați bugetari. Ministrul nu a explicat ce consecințe poate avea acest lucru. Rectorul Academiei de Studii Economice (ASEM), Grigore Belostecinic cu care am stat de vorbă a spus că declarația ministrului Negruță că statutul profesorilor se va schimba l-a surprins. Dar Grigore Belostecinic a salutat extinderea autonomiei financiare în învățământul superior, despre care a spus că era așteptată de rectori.
Grigore Belostecinic: Aceste modificări au fost deja aprobate de parlament ca modificări la legea învățământului care este în vigoare din 1995 și au și fost promulgate de președintele țării. Este ceea ce ne-am dorit de mult timp. Aceste modificări s-au născut din discuții îndelungate cu reprezentanții ministerului Finanțelor, ministerului Educației.
Europa Liberă: De ce v-ați dorit să puteți gestiona direct banii colectați de la studenții care învață în bază de contract?
Grigore Belostecinic: Nu este vorba numai despre banii pe care-i colectăm de la studenții care achită taxa, sau din alte servicii pe care le prestează o universitate. Este vorba despre toate resursele financiare pe care le gestionează o universitate, inclusiv cele care vin de la bugetul de stat. Se încearcă a se eficientiza folosirea acestor resurse. În rest rămân bani publici și trebuie să respectăm toate restricțiile care țin de folosirea banilor publici de către universitățile noastre.
Europa Liberă: Cu alte cuvinte, schimbarea presupune că de la 1 ianuarie 2013 nu veți mai trece veniturile extra-bugetare prin conturile ministerului Finanțelor, ci le veți folosi direct?
Grigore Belostecinic: Vom deschide conturi în băncile comerciale unde vom plasa toate resursele de care dispunem. Pe aceleași conturi vor fi efectuate și transferuri de la bugetul de stat pentru studenții care-și vor face studiile cu finanțare de la bugetul de stat.
Europa Liberă: Înțelegem că mai mult rectori ar fi optat pentru această modificare. Dar ea, după cum a spus ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruță mai presupune că profesorii universitari nu vor mai fi considerați angajați bugetari și vor fi trecuți în altă categorie. Credeți că acest lucru poate trezi nemulțumiri în rândul profesorilor?
Grigore Belostecinic: Eu nu știu de unde a apărut constatarea domnului ministrul Negruță. Nicăieri nu este stipulat faptul că profesorii din universități nu vor mai fi angajați bugetari. Ei rămân a fi angajați ai unor universități publice precum sunt cele 17 universități cu acest statut din Republica Moldova, inclusiv ASEM.
Europa Liberă: Se poate schimba modul de salarizare a profesorilor universitari?
Grigore Belostecinic: Salariile profesorilor universitari rămân salarii bugetare, stabilite prin alte hotărâri de guvern și pe care nu le putem nici depăși, nici micșora. Este altceva că universitățile vor putea folosi și mai departe pentru salarizare, așa cum fac și astăzi, o parte din banii obținuți din surse speciale.
Europa Liberă: Anticipați că autonomia financiară mai mare a universităților poate atrage după sine o scădere a finanțării lor din bugetul de stat?
Grigore Belostecinic: Noi nu ne-am dori acest lucru. Extinderea autonomiei universitare în gestionarea resurselor financiare nu poate să însemne nicidecum reducerea finanțării de la bugetul de stat. Noi lucrăm pentru statul Republica Moldova și vrem să credem că nivelul de finanțare a învățământului superior nu va fi în descreștere.
Europa Liberă: Domnule Belostecinic, care este raportul între alocațiile din bugetul de stat și celelalte câștiguri ale ASEM?
Grigore Belostecinic: Nu este nici un secret. Raportul ar fi de aproximativ 32 la sută resurse primite din bugetul de stat la restul de 68 care provin din alte surse, dar nu numai din taxa pentru studii. Mai suntem implicați în activități de cercetare, prestare de servicii și alte activități care devin o sursă importantă de finanțare pentru noi.
Europa Liberă: Cunoașteți care este situația altor universități?
Grigore Belostecinic: Cota finanțării de la buget ar pute fi în medie pe țară mai mare, de aproximativ 40-45 la sută.
Europa Liberă: Domnule Belostencinic, un raport al ministerului Educației după încheierea sezonului de admitere de anul acesta spune că 2000 de locuri oferite de universități au rămas nesolicitate de tineri. Aceasta este o tendință în ultimii ani. Acest fenomen se petrece și la Academia de Studii Economice, vă îngrijorează că vor scădea resursele din taxele de studii?
Grigore Belostecinic: Este o tendință pentru evoluțiile ulterioare în învățământul superior din Republica Moldova. După anul 1990 s-au născut mai puțini copii și, respectiv, există mai puțini pretendenți la înmatriculare la universități. În plus, există un număr relativ mare de burse pe care le acordă și sperăm să le acorde în continuare guvernul din România, precum și un număr mare de pretendenți la studii care încearcă să învețe în universitățile europene. Astăzi cred că avem în Republica Moldova un număr poate prea mare de universități. Sunt convins că o parte dintre ele își vor închide ușile și vor rămâne doar cele mai puternice, mai dotate, cu potențial și infrastructură mai dezvoltate. Deocamdată, ASEM nu a fost afectată de micșorarea numărului de studenți în acest an, dar ne pregătim pentru o eventuală evoluție în această direcție.
