Marea miză a înfruntărilor politice din anul acesta a fost, am mai spus-o cu alte prilejuri, justiţia. Premierul Victor Ponta ne-a confirmat-o zilele trecute, atunci cînd a declarat că Parchetele şi Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să se afle sub controlul parlamentului. Declaraţie imprudentă, întrucît se putea deduce că primul ministru nu ţine cont de existenţa celor trei puteri în stat, executivă, legislativă şi judecătorească. A invoca puterea Parlamentului a devenit un fel de obsesie a guvernării actuale. În iarnă, cînd era în minoritate, Uniunea social-liberală a decis la un moment dat să boicoteze lucrările celor două camere. Acum, cînd are majoritatea, exaltă virtuţile democraţiei parlamentare.
Această optică stă probabil la baza unei alte iniţiative nefericite, aceea de a constitui o comisie parlamentară care să examineze modul în care procurorii şi-au desfăşurat anchetele privind fraudele la referendum. Iarăşi un subiect delicat, pentru că e greu să nu vezi aici o tentativă de imixtiune în treburile justiţiei.
În fine, în cel mai înalt grad semnificative sînt intervenţiile publice ale unor lideri politici în ce priveşte apropiatele numiri în funcţiile de procuror general şi de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Campion al acestor ieşiri la rampă este liberalul Crin Antonescu, pentru care o eventuală numire a Laurei Kovesi la şefia Direcţiei Anticorupţie ar fi, s-ar părea, o adevărată catastrofă. Kovesi şi Morar au fost ţinta unor atacuri violente, cel mai adesea suburbane, din partea contestatarilor preşedintelui Băsescu. Or, bilanţul activităţii celor doi, la Parchetul general şi la DNA, este unul pozitiv, de n-ar fi să amintim decît faptul că au intrat în vizorul justiţiei politicieni din toate partidele, şi de la putere şi din opoziţie. Intratabili în ce priveşte corupţia, Morar şi Kovesi ar reprezenta garanţia că o serie de dosare pe rol şi-ar urma cursul, iar aici e vorba şi de mai mulţi parlamentari care candidează din nou în decembrie, de la Dan Voiculescu la Relu Fenechiu. E limpede însă că numirile în cele două posturi cheie vor fi atent analizate la Comisia Europeană şi, de asemenea, că independenţa justiţiei va fi unul din criteriile principale de apreciere a României la Bruxelles.
Această optică stă probabil la baza unei alte iniţiative nefericite, aceea de a constitui o comisie parlamentară care să examineze modul în care procurorii şi-au desfăşurat anchetele privind fraudele la referendum. Iarăşi un subiect delicat, pentru că e greu să nu vezi aici o tentativă de imixtiune în treburile justiţiei.
În fine, în cel mai înalt grad semnificative sînt intervenţiile publice ale unor lideri politici în ce priveşte apropiatele numiri în funcţiile de procuror general şi de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Campion al acestor ieşiri la rampă este liberalul Crin Antonescu, pentru care o eventuală numire a Laurei Kovesi la şefia Direcţiei Anticorupţie ar fi, s-ar părea, o adevărată catastrofă. Kovesi şi Morar au fost ţinta unor atacuri violente, cel mai adesea suburbane, din partea contestatarilor preşedintelui Băsescu. Or, bilanţul activităţii celor doi, la Parchetul general şi la DNA, este unul pozitiv, de n-ar fi să amintim decît faptul că au intrat în vizorul justiţiei politicieni din toate partidele, şi de la putere şi din opoziţie. Intratabili în ce priveşte corupţia, Morar şi Kovesi ar reprezenta garanţia că o serie de dosare pe rol şi-ar urma cursul, iar aici e vorba şi de mai mulţi parlamentari care candidează din nou în decembrie, de la Dan Voiculescu la Relu Fenechiu. E limpede însă că numirile în cele două posturi cheie vor fi atent analizate la Comisia Europeană şi, de asemenea, că independenţa justiţiei va fi unul din criteriile principale de apreciere a României la Bruxelles.
