Conflictul prelungit, vreme de doi ani, la Uniunea Scriitorilor dintre fosta conducere reprezentată de acad. Mihai Cimpoi şi noua echipă diriguitoare în frunte cu poetul Arcadie Suceveanu, aleasă la Adunarea Generală din 29 octombrie 2010, este un exemplu elocvent de cât de greu se pliază reforma pe societatea noastră.
Dacă la acest nivel, al intelectualilor, al „creatorilor de universuri”, cum se spune, al celor care pot anticipa şi intui semnele timpului, se produc asemenea clivaje incredibile, ce să mai spunem despre restul societăţii, care priveşte cu speranţă, măcar o parte din ea, spre scriitori?
Nu este un secret pentru nimeni că prestigiul scriitorilor, din păcate, a decăzut în Moldova în ultimii ani. Asta se vede din modul cum sunt prezenţi ei în viaţa publică – oamenii de litere au dispărut de pe micile ecrane, de la reuniunile publice; un indiciu important al acestei pierderi de influenţă este şi scăderea interesului general pentru carte.
Clasa politică, la rândul ei, are o relaţie tot mai diluată cu scriitorii şi mimează o oarecare curiozitate pentru ei doar în perioada campaniilor electorale, când încearcă să cumpere serviciile unor figuri reprezentative ale breslei literare, cu intenţia de a le folosi talentul și capacitatea de a formula memorabil nişte obiective politice şi culturale în cadrul unor manifestaţii de partid sau cu prilejul sărbătorilor naţionale.
Adunarea Generală extraordinară a Uniunii Scriitorilor, de vineri, 5 octombrie 2012, trebuia să aducă nişte clarificări ale stărilor de spirit în interiorul breslei şi să testeze coeziunea organizaţiei într-un moment de mare încercare. Se pare că instituţia scriitoricească a trecut acest examen, dovadă prezenţa numeroasă a scriitorilor la acest eveniment, deşi au existat apeluri insistente din partea fostului preşedinte Mihai Cimpoi şi ale susţinătorilor săi de a boicota Adunarea Generală, pe care ei o consideră ilegală.
Stratagema nedemnă a contestatarilor actualei conduceri a USM de a delega justiţiei rezolvarea unor disensiuni interne ale breslei a fost aspru criticată de cei prezenţi la Adunarea Generală. Întrucât doar forul reunit al Uniunii Scriitorilor, conform statutului în vigoare, poate confirma sau amenda conducerea organizației. Şi ce prilej mai potrivit era decât să vii în faţa Adunării Generale, să-ţi susţii punctul de vedere şi să prezinţi un program alternativ de activitate?
Adunarea Generală l-a reales pe Arcadie Suceveanu preşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi-a desemnat un nou Consiliu de conducere, însă probabil litigiul din justiţie va continua, în detrimentul imaginii generale a instituţiei scriitoriceşti.
Până atunci, breasla literară trece printr-un moment de mare tristeţe şi reculegere. Luni, 8 octombrie 2012, s-a stins din viaţă scriitorul Aureliu Busuioc, unul dintre veteranii literaturii române din Basarabia, poet şi prozator de mare talent, care ne-a lăsat drept moştenire câteva cărţi ce vertebrează conştiinţa literară a acestui spaţiu.
Ultima apariţie publică a maestrului Busuioc a fost chiar la Adunarea Generală a Scriitorilor din 5 octombrie. Grav lovit de suferinţă, Aureliu Busuioc a ţinut să fie alături de colegii săi,
Războiul vanităţilor n-ar trebui să eclipseze misiunea creatorilor...Write your quote footer here...
îndemnându-i, prin prezenţa-i luminoasă şi emoţionantă, să nu renunţe la cauza renaşterii breslei literare.
Războiul vanităţilor n-ar trebui să eclipseze misiunea creatorilor. Solidaritatea şi prieteniile literare dau frumuseţe acestei meserii, iar certurile toxice ne dezbină şi ne risipesc energiile, ne înstrăinează de opera ce așteaptă să se nască - singura care dă sens unui adevărat creator de valori spirituale. Sper ca forța acestui mesaj testamentar, pe care ni l-a lăsat Aureliu Busuioc, să pacifice și să responsabilizeze instituția scriitoricească.
