„Nu faceţi reformele ca să intraţi în UE. Le faceţi ca să vă fie vouă mai bine”

Fiecare al şaselea respondent doreşte unirea Republicii Moldova cu România, potrivit sondajului de opinie realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice „CBS-AXA”, prezentat în aceasta săptămână la Chişinău. De asemenea, 56% dintre cei intervievaţi doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în timp ce aproape 52% optează pentru Uniunea Vamală Euroasiatică. Încotro, Moldova?

Moldovenii continuă să nu fie foarte siguri unde ar vrea să se afle ţara lor în viitor. Mai aproape de Uniunea Europeana sau în cadrul Uniunii Vamale cu Rusia, Belarus şi Kazahstan. Potrivit ultimei cercetări sociologice date publicităţii la de „CBS-AXA”, opţiunile sunt împărţite în mod egal: jumătate ar vrea spre Occident, jumătate spre Răsărit. Există explicaţii serioase pentru ambele alegeri şi Europa Liberă a încercat sa afle ce beneficii concrete ar avea cetăţeanul din una sau din cealaltă opţiune.

„Toţi încearcă să găsească un motiv, pentru a ne integra: că cineva vrea să ne ajute, că cineva are nevoie de noi. De fapt, noi avem nevoie de toţi ceilalţi. Moldova trebuie, în primul rând, să se afirme pe plan internaţional şi apoi să încerce să găsească o cale unde să se integreze.”

„Noi ne-am deprins cu Rusia şi cu Kazahstan. Noi aşa am crescut cu dânşii. Noi aşa şi vrem să fie înainte.”

„Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan, pentru că va fi şi gazul mai ieftin, şi lumea mai mult se duce la Rusia şi lucrează. Chiar soţul, băiatul meu, neamurile mele, toţi sunt în la Rusia, lucrează şi suntem mulţumiţi.”

„Pur şi simplu, am crescut cu dânşii şi vrem şi să murim cu dânşii.”

„Ia ştiaiu şto lucişe budet s Rasiei. Kak bâli s nei, tak lucişe budet. Ia jîl pri soiuze edinom i, s ăkanamiceskoi tocike zrenia, v sto raz bîlo lucişe jîti cem ia seiceas jîvu. Ia eşcio v evrasaiuze ne jîl, no vazmojno budet lucişe, vazmojno. No esli ăto budem vazmojno tam i zdesi, to ăto vaabşe budet haraşo.”

„Nu mă interesează ce fac, cum fac. Şi aşa n-avem ce mânca, dar dacă ne încadrăm în Europa sau în alte părţi, în general a să rămânem fără nimic.”

„Să zicem că în Europa, dar pe urmă tot la noi are să trebuiască să venim, aşa că nu ştiu.”

„La Moldova e cel mai bine. Să fie cât de bine în ţări străine, dar ca acasă nu e nicăieri.”

„Clar că în Europa. Se deosebeşte Europa de azi. Sunt ţări mai bogate, mai civilizate, oamenii altfel se comportă. Au o disciplină, o conştiinţă, aş spune.”

„Aş vrea tot aşa cum a fost înainte: să se facă fabrici, uzine, să vină lumea acasă de prin străinătate. Ne aşteptăm la bine, dar bine nu vedem nimic. Aud că în Uniunea Europeană e mai bine şi cred că aşa trebuie să fie. Să fiu mai tânără, m-aş duce şi eu în Europa, prin Italia, să fac şi eu un ban, nu să şed chinuită.”

„Majoritatea populaţiei e plecată peste hotare, în Uniunea Europeană. Şi în Federaţia Rusă sunt plecaţi, dar mai mult circulă în Europa şi cred că înspre Europa. Cu Federaţia Rusă deja au fost relaţii mai mult timp şi mari avantaje din partea Rusiei nu am avut. Adică numai s-au folosit de Moldova.”

„Spaţiul Uniunii Europene. Mai bine spre Europa: circulaţie liberă, avantajul: locuri de muncă, în primul rând. Dacă lumea va pleca încolo şi pe urmă va veni încoace, va fi mai mult schimb de experienţă. Voi avea alte cunoştinţe.”

„În Uniunea Europeană. Pentru noi, tinerii, acolo va fi mai bine. Vom avea mai multe locuri de muncă, mai multe studii.”

„Ne e dat de la Dumnezeu să fim la un loc cu europenii. Ce avem noi comun cu Asia şi cu etcetera. Noi nu avem hotare cu ei. Noi suntem aici, în Europa, în centrul Europei.”


*

Guvernul nu are o strategie de comunicare europeană cu cetăţeanul. Moldoveanul de la firul ierbii este puţin informat, nu ştie de ce trebuie ţara să meargă în UE, care sunt avantajele şi dezavantajele, ce va avea din aceasta. Guvernul e cel care trebuie să-l informeze, în primul rând, e de părere profesorul universitar Nicolae Dandiş, directorul Centrului „Pro-Europa”, Cahul.

Nicolae Dandiş: „Proximitatea geografică, în mare parte, are un efect asupra modului cum văd cetăţenii acest proces de integrare europeană. Plus la aceasta, o mare parte din cetăţenii noştri, fiind plecaţi peste hotare, vin cu anumite impresii despre ce înseamnă UE, la nivel de viaţă cotidiană, la nivel de cum ar trebui schimbate lucrurile şi la noi.

Dar, din punct de vedere al modului cum văd ei acest proces, ca viteză, ca durată de transpunere a acestor standarde, a acestor realităţi, din păcate, optimismul lor este mai scăzut, din simplul motiv că percep realităţile noastre şi moştenirea din vechiul sistem, aceste caracteristici ale statelor ex-sovietice în care corupţia este la un nivel înalt, în care democraţia este percepută într-un mod atare. De aceea sunt mai sceptici vizavi de totalitatea eforturilor pe care le depun autorităţile, ar putea să dea efecte sau roade, într-un timp scurt.”

Europa Liberă: Şi aici, la Cahul, opţiunile sunt provest, proest?

Nicolae Dandiş: „Ca şi în toată ţara, există oameni care trăiesc cu anumite nostalgii a ceea ce a fost. Şi aceasta este datorat, şi culturii politice, şi modului cum privesc impactul politicii externe asupra politicii interne. Nu numai că s-a exagerat, dar se vehiculează mult acest subiect şi anume securitatea energetică, chiar şi cetăţeanul simplu ştie că, dacă va fi cu Estul, va fi gazul mai ieftin sau se va răsfrânge asupra pieţei sau asupra faptului că va putea să plece la muncă la Moscova, sau nu.

Cred că mai mult ar trebui mediatizate avantajele pe care le presupune Vestul, în ansamblu, când spunem Vest, în sensul direcţia pro-europeană. Din păcate, oarecum s-a etichetat aşa,
direcţia pro-est sau pro-vest, în funcţie de etnia pe care o ai. În realitate, desigur sunt mulţi cetăţeni şi de altă etnie decât cea majoritară, care vor integrarea europeană, pentru că au membrii familiilor lor în Vest şi ştiu foarte bine comparaţia între realităţi vestice şi estice. Cei care nu prea au rude, prieteni sau nu au fost deloc în Vest, nu ştiu de ce, mai mult sunt ataşaţi de ceea ce îi leagă de Est. Şi de aceea, probabil, mulţi politicieni speculează pe aceste moduri de a percepe vectorul extern de către cetăţeni.”

Europa Liberă: Am stat de vorbă cu foarte mulţi oameni aici, la Cahul şi, când vorbeam despre Occident şi standardele din Vest, erau de acord, afirmând că Moldova trebuie să meargă acolo. Dacă vorbeam despre Rusia, spuneau: „Păi, dar de ce să nu fim şi cu ei?” Adică îi întrebam: „Opţiunea dumneavoastră clară care este? „Păi eu votez şi cu Estul, şi cu Vestul”. Aceasta ce înseamnă?

Nicolae Dandiş: „Şi pentru Vest, şi pentru Est este că oamenii ar vrea să profite, dacă se poate de ambele componente. Depinde şi de educaţia, şi de modul cum îţi creezi opţiunile, fie prin ceea ce citeşti în sursele de informare. Mass-media rusă este prezentă mult, în toată ţara, nu doar la Cahul, se citeşte, din păcate, foarte puţin în română. Ziarele în română sunt procurate, de regulă, de reprezentanţii intelectualităţii.

Mass-media rusă proiectează un anumit tip de realitate şi o dorinţa, dacă vreţi, în materie de politică externă pentru cetăţeni. Toată lumea vede că în Federaţia Rusă totul este bine şi frumos, acolo sunt proiecte strategice, acolo se investeşte în domenii strategice şi îşi creează o imagine, zic eu, denaturată despre realitatea, în fond. Şi, în calitate, de cadru didactic universitar, am încercat să explic, nu doar să alimentez nişte iluzii despre ce înseamnă integrarea, dar să încerc tot timpul să dau nişte exemple practice, comparative ce înseamnă această proces pentru ţara noastră.”

Europa Liberă: Şi ce înseamnă integrarea europeană pentru Republica Moldova?

Nicolae Dandiş: „Diferenţa care există între spaţiul estic şi vestic. Este tot ce înseamnă stabilitate şi modul cum înţeleg oamenii drepturile şi libertăţile. Previziune în tot ce înseamnă activitate, atât într-o instituţie de stat, cât şi, mai ales, în domeniul afacerilor. Nu putem vorbi despre investiţii atâta timp cât planează suspiciuni asupra activităţii legislative, asupra corupţiei. Sigur, înseamnă oportunităţi, inclusiv de comunicare, de dezvoltare, de educaţie.

Un cetăţean simplu, care a trăit sau a lucrat mai mulţi ani într-o ţară din Uniunea Europeană, ar putea să
dea exemplu, cum în viaţa de zi cu zi este avantajos să fii într-un stat al Uniunii Europene. Dezvoltarea economică şi securitatea cetăţeanului, şi securitatea, dacă vreţi, a zilei de mâine, este principalul argument.

În statele în care, de obicei, nu prea există democraţie, va exista tot timpul un decalaj foarte mare între săraci şi miliardari.

Deci, atâta timp cât vom promova doar nişte lideri ai unor partide care parcă sunt pentru Vest, dar la nivel local vom avea oameni care preferă, aşa cum a fost administrat decenii, un anumit sistem, în care nu vor să fie reformatori, în fond, nu vom putea nici implementa acele legi care sunt adoptate...”

Europa Liberă: Dar de aici, de la Prut, cum se vede această integrare a Republicii Moldova? Cu sau fără Transnistria?

Nicolae Dandiş: „Populaţia de etnie rusă, de exemplu, aşa s-a constatat în toate scrutinele electorale, preferă mai mult formaţiunile de stânga, preferă mesajul unei relaţii favorabile cu Rusia. Nu că celelalte formaţiuni ar promova ceva împotrivă, doar că există nişte priorităţi.

Şi problema transnistreană este privită la pachet cu politica externă. Sincer, mai mulţi colegi, cunoscuţi pe care îi am nu cred într-o soluţionare a problemei transnistrene, în care într-o zi vom fi aşa frumos, într-un stat integrat, atât timp cât nu va vrea cineva de la Moscova. Şi lucrul este cunoscut şi este înţeles foarte bine de toţi politicienii, doar că electorala i-ar costa foarte mult să vorbească ceea ce gândesc.

Există o temere de a spune lucrurilor pe nume, pentru că într-adevăr în Transnistria a crescut deja o generaţie de tineri de 20 de ani, care au fost învăţaţi cine le e duşmanul, cine le vrea binele şi cine le vrea răul, cine le susţine programele de finanţare a universităţilor de acolo, unde sunt oportunităţi de burse: în Federaţia Rusă, Ucraina şi alte părţi. Este greu să întorci altfel vectorul acesta. Şi atât timp cât vorbeşti că vrei să apropii ambele maluri şi, în acelaşi timp, tu semnezi decrete, promovezi legi în care prioritatea numărul unu este recunoaşterea independenţei Transnistriei...”

Europa Liberă: Vă referiţi la liderii de la Tiraspol?

Nicolae Dandiş: „Da, atât la Şevciuk, Ştanski şi alţii care au făcut un crez din aceasta, pentru că, zic ei, reprezintă voinţa poporului la referendumul din 2006. Şi ei inclusiv lucrează acum la acea strategie de politică externă, în care în preambul va fi clară realizarea acelui deziderat al poporului să fie împreună cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Întrebarea sună astfel:Moldova cu sau fără Transnistria în Uniunea Europeană?

Nicolae Dandiş: „Uniunea Europeană înseamnă un grup de state, înseamnă securitate, înseamnă multe probleme care trebuie administrate în comun. De aceea nu cred că este posibil ca Republica Moldova să adere la UE, dar este posibil, dacă ar fi un consens la nivelul celor 27 de stat. În acelaşi timp, cu Transnistria nu o văd cum s-ar produce. Pentru că aceasta ar însemna dispariţia conflictului, în ansamblu, înseamnă lumea să uite ce a fost, în 20 de ani de conflict, şi să se îmbrăţişeze, să facem poduri de flori, ceea ce mi se pare acuma irealizabil şi, cu atât mai mult că nimeni nu se sfiieşte nici la Moscova să declare că acest lucru nu va fi permis niciodată, atâta timp cât unii înţeleg integrarea europeană ca unirea cu România. Şi Rusia îşi rezervă dreptul ca să-i ajute să-şi declare independenţa, în cazul în care o parte din cetăţeni vor unirea cu România.”

Europa Liberă: Cât de mult se aseamănă Cahulul cu o localitate europeană şi cât de mult diferă de ceea ce are loc şi se întâmplă într-o comunitate europeană?

Nicolae Dandiş: „Un stat se poate numi membru nu doar pentru că are arborat drapelul Uniunii Europene pe anumite instituţii, dar prin realităţi, prin cetăţenii pe care îi are. Dacă vorbim de sunt cahulenii europeni ca cetăţeni sau nu, este oraşul, ca şi colectivitate, european sau nu, sigur că eu îmi permit să spun că este. Întrucât, cu toate problemele şi cu toate neajunsurile sale, pentru că nici Europa nu este perfectă, există nişte tendinţe, există cred eu, şi în Cahul de a se aplica nişte standarde.

Aici vorbesc despre lucruri concrete care se realizează, e vorba de foarte multe proiecte transfrontaliere, de preluarea experienţei de la statele care sunt deja aderate
şi, bineînţeles, oraşul Cahul fiind localitate frontieră, membră a Euroregiunii Dunărea de Jos, a Euroregiunii Marea Neagră deja se integrează şi are proiecte cu statele din acest areal, realizează multe lucruri importante cu fonduri europene.

Deci, în momentul în care beneficiază de aceşti bani, pentru a-şi aduce aceste standarde deja este un proces de pre-aderare.”

Europa Liberă: Ca mentalitate?

Nicolae Dandiş: „Ca mentalitate, populaţia oraşului Cahul, în mare parte, este din regiune. Persoane multe din Lunca Prutului, care sunt cetăţeni români. Ei sunt europeni şi, dacă eşti român, eşti deja cetăţean european. Şi acest proces continuă. Tot mai mulţi cetăţeni din Cahul devin cetăţeni români. Aceasta nu numai că le oferă libertatea de circulaţie, dar se simte oricum oarecum apartenenţa la un spaţiu. Dar discutam cu tineri lucrul acesta – când deja pe paşaportul lor scrie Uniunea Europeană – au senzaţia că deja fac parte din spaţiul vestic. Discuţiile despre integrarea în Est nu ştiu de ce par inutile deja.”

*

Véronique North-Minca, fost prim-secretar al Ambasadei Franţei la Chişinău, a revenit în Moldova pentru o perioadă foarte scurtă. Am întrebat-o cum este văzută realitatea din Republica Moldova cu ochii unui diplomat occidental, rugând-o să ne vorbească despre evoluţiile din ultimii ani, dar şi despre mentalităţile din Republica Moldova.


Véronique North-Minca: „Vreau să spun cât de mare plăcere îmi face să mă regăsesc după 2 ani, aici, la Chişinău. Am găsit Chişinăul un pic schimbat, spre bine. Cred că, la ora actuală, sunt mai multe trotuare refăcute aici decât la Sofia şi Sofia este în Bulgaria, şi este în Uniunea Europeană. Şi multe construcţii noi, oamenii foarte activi, mai multe maşini. Aceasta înseamnă că este mai multă activitate pe undeva. Se simte un nou impuls.”

Europa Liberă: O Moldovă europenizată cum ar trebui să arate?

Véronique North-Minca: „O Moldovă europenizată... Deja în cap oamenii sunt europenizaţi. Din punct de vedere cultural, moldovenii pentru mine totdeauna au contat. Au acelaşi mod de a gândi cu restul Europei. Prietenii mei, oameni pe care îi cunosc, nimic nu-i deosebeşte la modul lor de a gândi de restul Europei.”

Europa Liberă: Şi totuşi Moldova e situată la această intersecţie între Est şi Vest. Unde ar trebui să meargă?

Véronique North-Minca: „Situaţia ei geografică, geopolitică este una absolut unică, la răscruce, cum se zice.”

Europa Liberă: Cronicarul zicea: „În calea tuturor relelor”.

Véronique North-Minca: „Da, şi tuturor influenţelor. Aceasta înseamnă că ar trebui să-şi aleagă o direcţie, evident. Dar fără să taie total relaţiile cu tot ce a făcut istoria acestei ţări. Aveţi şi vecini, aveţi şi parteneri economici.

Este foarte important şi, dacă îţi alegi calea, indiferent care este, eu personal evident că m-aş bucura tare mult să fie într-adevăr calea europeană. Evident. Însă Republica Moldova are diferite interese şi umane, şi economice, care nu sunt toate în Vest, unele se află şi în Est, şi e foarte important să se păstreze şi relaţiile bune, cât se poate de bune cu partenerii aceştia şi vecinii.”

Europa Liberă: De fapt, ar avea Moldova nevoie de UE sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?

Véronique North-Minca: „Una de alta.”

Europa Liberă: Ce ar câştiga Moldova?

Véronique North-Minca: „Mai multă deschidere, în primul rând, pentru marfa moldovenească.”

Europa Liberă: Are Moldova ce exporta?

Véronique North-Minca: „Vinuri foarte bune la gust. Are şi fructe, şi legume şi aceasta am spus-o de 1000 de ori. Fructe şi legume care sunt de o calitate excepţională. Sunt promovate deja de autorităţile moldoveneşti în străinătate.”

Europa Liberă: O economie, ca să se dezvolte, are nevoie să atragă investiţii. Or, investiţiile sunt colacul de salvare pentru un stat care îşi doreşte prosperitate. De ce? Pentru că s-ar deschide locuri de muncă noi, ar creşte şi produsul intern brut, ar creşte încrederea partenerilor în statul Republica Moldova. Care ar fi explicaţia că investitorii străini nu prea se grăbesc să ajungă în Moldova?

Véronique North-Minca: „Republica Moldova nu a reuşit încă să se promoveze destul în străinătate. Din punct de vedere politic, deja s-a promovat la un nivel foarte ridicat. Înainte lumea întreba: „Republica Moldova? Unde? Cum?”

Europa Liberă: Şi credeţi că investitorii străini nu au auzit de Republica Moldova sau prea puţin cunosc?

Véronique North-Minca: „Prea puţin. O ţară, dacă vrea să atragă investitorii, trebuie să aibă un mediu de afaceri sănătos. Atractiv ar fi deja, pentru că forţă de muncă este, tineri bine pregătiţi sunt, preţul orei de muncă este mai mic ca în restul Europei. Deci, piaţa este atractivă ca atare.”

Europa Liberă: Regulile de joc aici, în interior, nu sunt încă foarte clare?

Véronique North-Minca: „Încă nu sunt total clare pentru investitori.”

Europa Liberă: Corupţia sperie?

Véronique North-Minca: „Evident că spere. Şi sperie în orice ţară. Eu sunt acuma în Bulgaria. Sperie în România. Şi sperie absolut în orice fel de ţară. Faptul că vii şi creezi locuri de muncă, creezi nişte produse, activezi în economie şi ţi se pun piedici, sub nişte motive neclare, se tărăgănează justiţia, dacă este ceva în faţa la o instanţă. Şi aceasta se întâmplă în foarte multe ţări. Aceasta este una din piedicile cele mai mari.”

Europa Liberă: A fost dat publicităţii acest ultim sondaj de opinii care spune: cetăţenii ar opta pentru Est şi pentru Vest cam 50% la 50%. Adică jumătate din respondenţi cred că Republica Moldova trebuie să meargă pe calea integrări europene şi cam tot atâţia spun că Moldova ar trebui să meargă pe calea integrării în Uniunea Euroasiatică. Cum se explică această percepţie a moldoveanului?

Véronique North-Minca: „Cum se explică? Exact prin geografie, prin istorie şi este ce s-a moştenit. Situaţia aceasta este caracteristică Republicii Moldova. Pur şi
simplu, e o chestie şi de generaţie. Este un clivaj, e o societate cu două feţe, adică trage acolo şi trage acolo. Moldova e ruptă între două lucruri. Din punct de vedere politic, când sunt alegeri, e ruptă între trecutul comunist şi viitorul progresist, democratic. E ruptă între Est şi Vest. E ruptă şi geografic, şi uman. Aici totdeauna există o ruptură. Aceasta face parte din caracterul oamenilor de aici.”

Europa Liberă: Dar, în baza acestor dezbinări, cum se edifică statul?

Véronique North-Minca: „Autorităţile trebuie să fie ferme în promovarea reformelor şi, când se vor vedea primele rezultate, care au fost impulsionate. Totuşi, rezultatele sunt impulsionate, datorită unor legi. De exemplu, să vadă că este mai puţină corupţie. De exemplu, pe stradă, când e oprit de un poliţist, când se duce în instanţa de judecată, când procesul lui trece şi este respectată legea. Atunci va simţi că într-adevăr progresele se fac.”

Europa Liberă: Faptul că se investeşte în infrastructură, în drumuri mai bune, în apeducte mai bune, în ecologie sunt nişte lucruri palpabile pentru cetăţeni?

Véronique North-Minca: „Evident. Evident. Aceasta este. Eu m-am gândit, mai întâi, la starea de drept, însă este adevărat că, dacă străzile sunt curate, făcute şi infrastructura nu numai că e spre binele cetăţeanului.

Adică infrastructura este absolut indispensabilă unui investitor. Că nu toată lumea va veni la Chişinău să investească. Lumea se va duce poate în oraşe mai mici, ceea ce ar fi bine, pentru că ar aduce locuri de muncă în provincie. Infrastructura trebuie să fie şi pentru binele oamenilor, în primul rând, şi pentru a ajuta ţara să se dezvolte în mod general, economic.”

Europa Liberă: E pregătit moldoveanul să îmbrăţişeze valorile europene?

Véronique North-Minca: „Eu cred că da. Însă este extrem de greu. Plus cei 20 de ani de tranziţie care au fost o tranziţie fără tranziţie, care a aşteptat tranziţie.”

Europa Liberă: Cum explicaţi faptul că, din acei aproape un milion de moldoveni plecaţi la muncă peste hotare, foarte puţini revin în Moldova?

Véronique North-Minca: „Încă nu au încredere. Încă nu sunt siguri. Eu cred că, la un moment dat, se va întâmpla ca, din moldovenii plecaţi, unii să se întoarcă. Însă, dacă omul nu are încredere în sistem şi în progresele ţării – progresele încă sunt prea mici, prea timide pentru el – este ca businessman, este ca investitorul străin, el vede Republica Moldova total din exterior. Şi trebuie să-l convingi şi pe el. Nu numai businessman-ul străin.”

Europa Liberă: Câţi ani îi trebuie Moldovei ca să ajungă în Uniunea Europeană?

Véronique North-Minca: „Asta depinde de Uniunea Europeană, care traversează o criză destul de mare, foarte legată şi de criza economică. Când se va rezolva
cu criza economică şi Uniunea va avea noi perspective, eu cred că nu va fi nicio problemă.

Şi Republica Moldova trebuie să continue pe calea de reforme, nu ca să intre neapărat în Uniunea Europeană mâine-poimâine...”

Europa Liberă: Dar, între timp, Uniunea Euroasiatică poate deveni mai atractivă decât UE?

Véronique North-Minca: „Poate, la prima vedere. Eu cred că aveţi de câştigat să păstraţi cele mai bune relaţii cu vecinii estici. Şi să continuaţi reformele pe care le faceţi, care sunt reforme de adaptare la criterii europene. Pentru că reformele acestea, şi dacă n-aţi intrat încă în UE, vor fi, până la urmă, reforme în beneficiul moldovenilor, în primul rând. Nu le faceţi numai ca să intraţi în Uniunea Europeană. Le faceţi ca să vă fie vouă mai bine.”