În Republica Moldova nu vin foarte multe investiții, iar dacă vin atunci le găsim din abundență în politică. Da, politica în ziua de astăzi este cel mai bun business și foarte mulți știu acest lucru. Chiar pe mine cineva m-a sfătuit să intru în politică, pentru că din experiența altora, reiese că fiind politician - poți să reușești mai bine în viaţă.
Politica este o marfă care se vinde destul de bine în Republica Moldova, chiar dacă preţurile sunt destul de ridicate în comparaţie cu alte ţări din cadrul Uniunii Europene. Investiţiile vin fie sub formă de bani gheaţă din partea anumitor grupuri de interese, fie sub formă de granturi şi asistenţă - preponderent din partea structurilor europene.
Iar ca să ne dăm seama cît de mult sunt în stare unele partide să cheltuie, cred că ar fi cazul să ne amintim de ultimele alegeri locale din Chişinău unde PDM a investit 9 milioane de lei în campania electorală ca în final să se aleagă cu un singur consilier municipal.
Cel mai bine se observă cum au loc injecţiile de capital polit-tehnologic pe „piaţa” moldovenească cînd cercetăm partidele mici extraparlamentare şi cele care au putut atrage deputaţi comunişti în fruntea lor așa precum au reușit să o facă socialiștii.
Întrebarea este cine stă în spatele acestor partide și ce scopuri urmăresc? În cazul lui Dodon, din cele spuse în emisiunea IN PROfunzime, am aflat că socialiștii nu urmăresc nici aderarea la Uniunea Europeană și nici la Uniunea Euro-Asiatică. Aici îmi amintesc de discuțiile mele cu cetățeni ucraineni de la Praga, care în mare aveau exact această abordare și care îmi spuneau că nu vor să fie nici membri UE și nici prea aproape de Rusia. Să fie oare Dodon exponentul intereselor ucrainene în Republica Moldova?