Consiliul European care s-a incheiat vineri nu a luat in discutie extinderea Spatiului de Libera Circulatie, Schengen, desi existau unele asteptari in acest sens. In acelasi timp, insa , Bruxelles-ul i-a cerut Monei Pivniceru, ministrul roman al Justitiei sa raspunda la 21 de intrebari legate mai ales de marea coruptie. Termenul pentru acest chestionar expira saptamina viitoare, cind expertii europeni vin in Romania sa se documenteze inainte de redactarea Raportului privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) care monitorizeaza independenta justitiei, lupta anticoruptie si buna functionare a statului de drept. Olanda, tara care s-a opus permanent in ultimii doi ani aderarii României la Spatiul Schengen a declarat ca va fi pentru primirea României, dupa ce Bucurestiul este evaluat pozitiv in doua rapoarte consecutive, facute de Comisia Europeana. Germania are aceleasi exigente si e posibil sa se asocieze si alte state nemultumite de migratia romilor sau de numarul mare al cetatenilor moldoveni cu pasapoarte romanesti, care ramin sa lucreze la negru in diverse state europene.
Traian Basescu i-a cerut cancelarei germane Angela Merkel sprijin pentru o decizie favorabila aderarii tarii la Scehngen in cursul anului viitor. Potrivit primului calendar, România ar fi urmat sa devina membra a spatiului Schengen in martie 2011, dar lucrurile s-au blocat din cauza opozitiei marilor puteri europene, Franta, Germania si apoi Olanda. In primavara acestui an Bruxelles-ul promisese Bucurestiului si Sofiei sa dea un orizont de asteptare pentru aderarea simultana a celor doua state la zona de libera circulatie, numai ca intre timp România s-a confruntat cu o criza politica dura asta vara, iar Raportul de monitorizare a justiției prezentat de Comisia Europeana in luna iulie, a fost foarte negativ, megind chiar pina acolo incit preciza ca statul de drept nu mai functioneaza.
România respecta in schimb toate criteriile tehnice, capitol la care Bulgaria era deficitara pina nu demult. Acum Sofia cere decuplarea de România, pe seama problemelor din justitie pe care le acumulteaza Bucurestiul. Ministra justitiei este extrem de rezervata, incercind sa-si corecteze imaginea pe care o are la Bruxelles, din perioada in care ca judecatoare la Curtea Suprema il sustinea pe fostul premier Adrian Nastase, intr-un dosar de coruptie.
Chiar si acum surse din jurul Monei Pivniceru vorbesc despre nemultumriea acesteia fata de cerintele Comisiei Europene, care a pus intrebari directe legate de anumite cazuri de coruptie, inclusiv despre faptul ca parlamentarii cu dosare penale sau declarati incompatibili de catre instante, continua sa fie protejati de imunitatea pe care colegii lor nu vor sa le-o retraga. Se pare ca mai multe persoane din anturajule ei politic o indeamna sa spuna ca cererile Bruxelles-ului ar fi ingerinte in treburile interne ale tarii, dar deocamdata ministra justitiei are o alta strategie, care sa o fereasca de noi acuzatii.
Ministrul român de externe, Titus Corlatean, care a participat vineri la intilnirea de la ministerul justitiei a declarat ca sint anumite “sensibilitati” in citeva capitale privind legarea Mecanismului de Cooperare si Verficare de aderarea la Spatiul Schengen, dar a precizat ca va insista pe canale diplomatice ca cele doua mecanisme sa nu fie legate institutional. Exista, pe de alta parte si alte scoli de gindire, care sustin ca România trebuie conditionata de rezultate in lupta anticoruptie pentru a fi primita in Schengen, ca singura solutie, potrivit Monicai Macovei, de a avea o justitie puternica si reformata si o clasa politica mai integra, care sa nu mai fie predispusa spre trafic de influenta, coruptie si nepotism.
