Nu aduce anul, cât aduce ceasul. Într-o conferință de presă, primarul Dorin Chirtoacă a anunțat că autorizația de construcție a bisericii de la Kentford a fost anulată în urma unor investigații de presă, care au scos la iveală nereguli din partea investitorului. Salutară această „răzgândire” a primăriei, deși, vorba aceluiași edil-șef, ce-ar zice Ștefan cel Mare?… La cât scandal, la câte pasiuni a declanșat inițiativa ridicării unei biserici private pe un teren public prin sacrificarea unui parc din centrul orașului, cetățenii ar fi meritat să li se prezinte mai multe detalii și documente legate de această afacere controversată. Transparența autorităților publice lasă mult de dorit în Republica Moldova. De aceea, oamenii au rămas cu senzația că această „tăiere a nodului gordian” nu e decât o mușamalizare, că la mijloc au fost influențe oculte, de ordin politic și financiar.
Tot o întâmplare asaltată de diverse zvonuri este și votarea victorioasă a celor trei directori cu atribuții în zona siguranței naționale, combaterii corupției și a controlului averilor înalților demnitari: Mihai Bălan (SIS), Viorel Chetraru (Centrul Anticorupție) și Anatol Donciu (Comisia Națională de Integritate). Mult timp liderii politici nu reușeau să ajungă la un compromis în această problemă: Mihai Ghimpu cerea cu insistență un loc în Biroul Permanent al Parlamentului, iar premierul Filat lansa niște avertismente criptate, care sugerau mari tensiuni în sânul coaliției. Și, deodată, toate divergențele au dispărut. Parlamentarii Alianței, pătrunși de responsabilitate pentru destinul țării, au deblocat situația, completând mașinăria statului cu cele trei piese lipsă. Numirile au fost atât de fulgerătoare încât nimeni nu a stat să dezbată și să cerceteze suspiciunile existente la adresa noilor șefi: că unul a fost informator KGB, că altul e omul de casă al unui lider de partid și influent om de afaceri, că celălalt este incompatibil cu noua sa funcție din cauza unor posturi deținute anterior. Acestor acuzații, care răsună cu regularitate în Moldova, nu li se răspunde niciodată adecvat prin anchete ale organelor de drept sau prin autosesizări ale parlamentarilor. Lucrurile se „rezolvă” nu prin limpezirea situațiilor confuze, ci abia după ce politicienii reușesc să-și armonizeze interesele personale.
Există un văl de nesimțire și opacitate între conducători și marea masă a populației. Ai impresia că de la un anume nivel de avere și putere elita politică și economică pierde contactul cu realitatea. Așa cum s-a revelat și cu scandalul bisericii de la Kentford, al cărei investitor, un oarecare domn Russu, ajunsese să-și dorească să facă o necropolă de lux pentru milionari sub temelia proiectatului lăcaș de cult (iată un subiect de film cu nuanțe deopotrivă horror și kitsch, demn de Hitchcock și de Kusturica!). Nimeni nu le spune acestor îmbogățiți că este indecent să-ți amenajezi, vorba ceea, o „moarte frumoasă” într-o țară în care majoritatea cetățenilor nu reușesc să-și asigure… o viață elementară, într-un oraș în care nu se găsesc barem niște becuri pentru a se lumina trecerile de pietoni. Primarul Dorin Chirtoacă, dar și ceilalți funcționari de la primărie, ar trebui să fie conștienți de această infracțiune pe care o încurajează, ar trebui să știe, ca vechi automobiliști ce sunt, la ce pericole se expun oamenii pe străzile întunecoase ale orașului atunci când se avântă să traverseze chiar și pe zebră. Șoferii nu-i văd și nu e zi în care să nu se producă accidente de circulație. Dar cui îi pasă?...
Îmbătați de laudele emisarilor europeni, aleșii noștri își perfecționează arta disimulării și a jocurilor de culise. Păcat că în alegerile din Moldova nu votează demnitarii de la Bruxelles.
