Independența și autonomia universităţilor este un deziderat considerat extrem de important într-o democrație. Dar ca în multe situatii „de tranziție,” şi in acest domeniu lucrurile sunt mult mai simple în teorie decît în practică. Vasile Botnaru a stat de vorba cu Gheorghe Cojocaru despre acest subiect.
Gheorghe Cojocaru: „În spațiul instituțiilor universitare din Republica Moldova există o competiție între universitățile de stat și universitățile private, după cum există și o concurență în interiorul instituțiilor superioare de învățământ finanțate de la bugetul de stat, ca și între universitățile particulare. Într-o economie de piață concurența este salutabilă și indispensabilă pentru că joacă rolul de forță motrice a dezvoltării, în cazul respectiv, în sfera educației. Dar există și o concurență cu universitățile din exterior, atractive pentru tinerii din Republica Moldova, oferindu-le șanse reale de a se integra ulterior în diverse domenii în țările în care studiază”.
Europa Liberă: Ce efecte are concurența asupra situației din sfera învățământului superior din Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Teoretic, concurența ar trebui să producă efecte benefice asupra calității studiilor, ar trebui să determine și o îmbunătățire continuă a condițiilor de instruire sau oferirea unor perspective de angajare ulterioară în câmpul muncii, cel puțin, pentru cei mai buni absolvenți. Este mai greu de proiectat modul concret în care sunt condiționate toate acestea de factorul concurenței, dar, cu regret, se pare că și în sfera învățământului universitar s-a instalat o inerție a funcționalității care nu mai este orientată spre performanță, ci spre menținerea pe linia de plutire sau spre supraviețuire, mai ales că și criza economică a afectat puternic și acest domeniu al educației”.
Europa Liberă: Mulți dintre tineri tind să facă studii în afara Republicii Moldova. Este asta o notă dată sistemului de educație autohton?
Gheorghe Cojocaru: „Poate fi și o notă, dar este dreptul tinerilor de a alege, de a opta pentru o facultate sau alta, din Republica Moldova sau din afară, care să le ofere studii de calitate. În sistemul național de educație activează o serie de profesori care fac cinste instituțiilor respective și școlii universitare, în ansamblu, însă de ce să nu recunoaștem, totuși, că până la a presta un nivel de studii european, cu referire la mai multe din instituțiile noastre, mai e mult până departe”.
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă Ministerul Educației, statul și societatea, pentru a îmbunătăți situația în domeniu, pentru ca într-o bună zi și universitățile noastre să fie la fel de atractive ca și cele occidentale?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil, responsabilii din cadrul Ministerului de resort și experții în domeniu știu ce ar trebui să se facă pentru ca universitățile noastre să devină performante și să ofere studii de calitate. Aici este vorba și despre capacitatea de asistență financiară a procesului de instruire, și despre investițiile în personalul pedagogic, dar și despre orizonturile spre care ar trebui să tindă o instituție sau alta de învățământ superior. O simplă acreditare a universităților o dată la cinci ani, probabil, nu este de ajuns. Ar fi de datoria Ministerului Educației să ofere un clasament al universităților, care, în funcție de o serie de criterii de performanță, aplicabil în spațiul european, să distingă între cei care sunt buni, mai puțin buni sau mediocri. Acest clasament al performanței universităților nu numai că ar da o notă după merite universităților, dar ar fi și un afiș relevant pentru tinerii care își caută o facultate”.
