Alegerile de marti din Statele Unite nu vizeaza doar functia suprema in stat, cea de presedinte, ci si Congresul American. Ce se poate spune despre acele alegeri? Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela.
O veste buna pentru presedintele Senatului Romaniei, Crin Antonescu. In America, indiferent de absenteism, de absenta unor performante, de lipsa de popularitate Congresul este pe cale de a fi reales, in mare majoritate. Care sint explicatiile?
Una ar fi ca populatia este nemultumita de Congres, in general, dar in circumscriptie dupa circumscriptie, oamenii vor sa-si aleaga deputatul sau senatorul. Un fel de loialitate locala, care ia locul criteriilor de performanta.
Apoi ar mai fi procesul de redesenare a circumscriptiilor, care tocmai a avut loc si in care partidul la putere, in fiecare stat modifica contururile circumscriptiilor, potrivit intereselor politice. Cel putin 15 senatori, dintre cei care isi disputa un loc sint actuali membrii, care vor reveni cu usurinta. In disputa sint 33 de locuri.
Acelasi lucru se va intimpla cu circa 330 din cei 453 de membrii ai Camerei Reprezentantilor. Dar in ultima perioada cind americanii au fost intrebati daca aproba activitatea Congresului, procentul a fost exprem de redus, sub 20%. Asta din cauza impresiei ca membrii sint angajati in batalii politice sterile si nu iau decizii care sa ajute tara, intr-un moment de criza. Si statisticile demonstreaza de ce.
In ultimii doi ani Congresul a adoptat doar 196 de legi, unele dintre acestea nesemnificative, prin comparatie cu 460 de legi in timpul lui George W Bush, cind Congresul a fost controlat de democrati sau 649 de legi in anii cazului Watergate. Congresul nu s-a intrecut nici cu munca, fiind in sesiune doar 220 de zile, in ultimii doi ani, calendarul obisnuit de lucru fiind de marti pina joi.
Ce se va intimpla anul acesta nu este neobisnuit. In perioada 1964-2010, numarul membrilor realesi a fost foarte rar sub 80%.
In Senat, membrii risca in mai mare masura sa-si piarda jobul. Atunci cind Ronald Reagan l-a infrint pe Jimmy Carter, nouă senatori si-au pierdut locurile si rata de revenire a fost de 55%. Cu doi ani mai tirziu insa, ea a revenit la 93%. Un alt factor care ajuta pe titulari sa ramina in functie este financiar, membrilor in Congres fiindu-le mai usor sa adune fonduri de campanie.
