Șefa misiunii OSCE în Republica Moldova, Jennifer Brush, a salutat eliberarea polițistului Alexandru Ursu, pe care a numit-o „un gest umanitar important al conducerii transnistrene”. Ursu, în vârstă de 30 de ani s-a întors acasă într-o suburbie a Benderului/Tighinei luni, după trei ani petrecuți în închisorile din stânga Nistrului. El fusese condamnat de autoritățile separatiste la 15 ani de închisoare pentru că ar fi încălcat legea când a cumpărat un apartament la Bender/Tighina. Ursu a fost vizitat luni după întoarcerea acasă de premierul Vlad Filat. Schimbă aceasta „grațiere” relatiile dintre Chișinau și Tiraspol, care dau semne evidente de răceală? Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Igor Botan, director executiv la Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.
Igor Boțan: ,,Formatul de negociere 5+2 este expresia internaționalizării soluționării problemei transnistrene. Atâta timp cât exista un minim de înțelegere între marii actori și problema transnistreană lăsa impresia că este pe calea unui progres. Atunci când în relațiile dintre Germania, de exemplu, și Rusia au apărut anumite tensiuni vedem că replica acestor tensiuni se regăsește și în procesul de negociere. Am observat cu toții că am intrat într-o nouă spirală de mici conflicte care este de fapt un indicator că lucrurile rămân înghețate și nu ne putem aștepta la progrese așa cum speram acum o jumătate de an.”
Europa Liberă: Un amic de-al nostru, Alexandru Canțîr, spune că nu contează dacă elefanții se iubesc sau se bat, oricum furnicile suferă, călcate și nimicite. În cazul dat elefanții nici măcar nu se iubesc și nici măcar nu se bat pe față, ci își trimit aluzii prim sms-uri, și suferă cei care se uită la ei cu speranță, în special oamenii simpli care continuă să plătească taxe vamale la intrarea în Transnistria, continuă să aibă interdicții de circulație etc. Sau chiar unii ajung să facă pușcărie pe bune.
Igor Boțan: ,,Este adevărat. Și toate lucrurile pe care le-ați menționat dumneavoastră sunt tocmai expresia că am intrat într-o nouă fază glacială după ce la întâlnirea de la Viena din aprilie s-a decis că negocierile vor avea loc în baza celor trei coșuri, după exemplul OSCE de acum 30 de ani. Pot fi realizate anumite progrese doar în privința celor două coșuri legate de probleme umanitare, social-economice. Cel de-al treilea coș rămâne intangibil. Este vorba despre căutarea unei soluții politice pentru problema transnistreană, retragerea prezenței militare ruse. Transnistria din start a condiționat că nu se atinge de aceste probleme. Intenționează doar să contribuie la facilitarea problemelor de zi de zi cu care se confruntă cetățenii, iar problemele legate de prezența militară rusă, chiar Federația Rusă a insistat că aceste probleme trebuie soluționate în cadrul negocierilor cu Republica Moldova așa cum înțelegerea din 1992 a avut loc pe baze bilaterale și nu în format 5+2. Deci, soluțiile pentru problemele cu adevărat presante și strategice rămân pe planul doi.”
Europa Liberă: Dar prin portița acestor coșuri,1 și 2, cum ar fi, de exemplu, soluționarea unor probleme vitale consulare prin deschiderea secțiilor consulare de fapt se țintește în cadrul politic general pentru că deschiderea secțiilor consulare la Chișinău este interpretată drept o recunoaștere tacită a Transnistriei. Putem vorbi despre dezavuarea în general a perspectivelor optimiste care se arătau după Meseberg sau nu?
Igor Boțan: ,,Această problemă trebuie privită prin prisma a ceea ce reprezentantul Uniunii Europene la Chișinău a numit lipsa de viziune. După înțelegerea de la Viena din aprilie privind negocierile, premierul Vlad Filat a fost cel care a vorbit în termeni pozitivi despre eventualitatea deschiderii unui consulat la Tiraspol, consulat al Federației Ruse după premier și ministrul reintegrării domnul Eugen Karpov a vorbit în acești termeni pozitivi. Ulterior am văzut că unul din liderii ai Alianței, Mihai Ghimpu, a intervenit public cu critici la astfel de intenții și premierul deopotrivă cu ministrul reintegrării au bătut în retragere. Plus, la toate pe care le-ați menționat este adevărat că și înțelegerile la Meseberg se pare că nu mai sunt luate în calcul.”
Europa Liberă: De unde putem să așteptăm colacul de salvare? De la Președinția ucraineană OSCE sau?
Igor Boțan: ,,Eu cred că autoritățile de la Chișinău, deocamdată, procedează corect că nu se grăbesc cu declarații alarmante. Vedem că există presiuni asupra Transnistriei legate de sistemul bancar și corespondența acestora cu băncile din Statele Unite și Uniunea Europeană. Asupra Transnistriei se fac presiuni privind participarea la negocierile privind acordul de liber schimb pe care Republica Moldova urmează să-l semneze peste o anumită perioadă cu Uniunea Europeană. Deci, toate aceste lucruri își lasă amprenta, de aceea trebuie calm și cu o anumită consecvență să se lucreze în aceste direcții, fără a antagoniza Transnistria, iar ulterior condiția economică, comercială a Transnistriei presiunile exercitate cu inteligență astfel încât să se înțeleagă că nu se urmărește scopul de a provoca o catastrofă umanitară, de exemplu, în Transnistria, dar se transmit mesaje pozitive de integrare a Transnistriei la început în spațiul social economic al Republicii Moldova, iar ulterior și în cel politic. Cred că aceasta ar trebui să fie foaia de parcurs pentru Republica Moldova.”
