La Chișinău are loc în aceste zile o reuniune interguvernamentală moldo-rusă, iar mâine va sosi în vizită vicepremierul Dmitri Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru conflictului transnistrean. Frecvența neobișnuită a contactelor bilaterale a readus în atenția opiniei publice problemele din relațiile moldo-ruse. Este subiectul interviului acordat Valentinei Ursu de ministrul de externe Iurie Leancă.
Europa Liberă: Astăzi în relaţia dintre Chişinău şi Moscova ce e bine şi ce e rău?
Iurie Leancă: „Relaţia dintre Chişinău şi Moscova este una mult mai bogată în nuanţe, nu doar alb şi negru. E un mozaic cu diverse nuanţe. În ansamblu, insist pe evaluarea pe care am făcut-o şi eu, şi colegii mei că, în aceşti trei ani, am reuşit să ne mişcăm sigur şi ascendent.
Nu înseamnă că am reuşit să găsim soluţii pentru toate problemele. În mod special, sigur că aceasta se referă la conflictul transnistrean, prezenţă militară, contingentul de pacificare. Dar, prin faptul că am demonstrat coerenţă, predictibilitate şi ne-am propus să fim previzibili şi în raport cu partenerii noştri estici, dar şi în raport cu partenerii noştri vestici. Şi sper că şi unii, şi alţii apreciază că nu mai ezităm, nu folosim limbaje diferite, atunci când ne aflăm la Moscova, sau când ne aflăm la Bruxelles, sau la Washington.
Această previzibilitate cred că ne face pe noi parteneri mult mai înţeleşi şi mai simplu de a administra relaţia cu noi. Deci, după cum vă spuneam, e o relaţie polivalentă, complexă, cu diverse nuanţe, cu elemente sensibile, dar, până la urmă, ceea ce ne dorim noi este să facem ca această relaţie să avanseze, să se bazeze pe respectul reciproc, pe interese mutuale.
Dincolo de problemele pe care le-am menţionat, sigur că avem problema gazelor, de exemplu. Trebuie să comunicăm. E o problemă cu mai multe substraturi. Dincolo de preţul la gaze, mai există şi angajamentele noastre în raport cu tratatul privind crearea comunităţii energetice, există problema datoriei. O parte este a regiunii transnistrene, acumulată într-o manieră artificială.
Aceasta înseamnă că trebuie să dialogăm, să continuăm să prezentăm poziţia noastră bine argumentată. Până acum am reuşit să facem acest lucru. Sper să găsim soluţii care vor reprezenta rezultatul acestui compromis, fără cedări unilaterale. Dar un compromis care va permite ambelor părţi să aibă aceste senzaţii de satisfacţii şi de faptul că fiecare a reuşit să-şi urmărească interesul său naţional.”
Europa Liberă: Analiştii politici lasă să se înţeleagă că indirect totuşi Moscova transmite mesaje Chişinăului, atunci când e vorba despre identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană sau despre soluţionarea problemelor energetice, neapărat Kremlinul ar lua în calcul şi o eventuală apropiere a R. Moldova de Uniunea Europeană, ceea ce nu i-ar plăcea Moscovei. Totuşi Moldova are de ales în această situaţie? Cum trebuie să se comporte? Ce ar trebui să obţină în dialogul moldo-rus?
Iurie Leancă: „Moldova alegerea şi-a făcut-o, în favoarea valorilor democraţiei, în favoarea valorilor demnităţii umane, care se asigură printr-un sistem politic care şi-a demonstrat deja funcţionalitatea. Or,
Moldova alegerea şi-a făcut-o, în favoarea valorilor democraţiei, în favoarea valorilor demnităţii umane...
aceste valori sunt reflectate în acorduri, tratate care stau la baza creării acestei Uniuni Europene. Dar alegerea noastră sub nicio formă nu ar trebui şi sper că nu va afecta relaţia noastră cu Federaţia Rusă.
Să analizăm relaţia dintre Moscova şi Lituania, de exemplu, care a fost şi ea, acum 21 de ani, republică unională. Dar iată că astăzi a ajuns să fie membru şi al Uniunii Europene, şi al Alianţei Nord Atlantice. După aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană, relaţia dintre Vilnius şi Moscova nu este una mai precară decât relaţia dintre Chişinău şi Moscova. Iată că aderarea unei foste republici sovietice la Uniunea Europeană nu a afectat buna relaţie. Ba din contra, a venit să o facă şi mult mai bogată. Comerţul e unul prosper între cele 2 ţări.”
Europa Liberă: Dar Moldova nu e deocamdată nici membru UE, nici membru NATO.
Iurie Leancă: „De NATO ne-am înţeles, nu vorbim. E Constituţie şi respectăm Constituţia. Dar de Uniunea Europeană, trebuie să demonstrăm că acest proces de integrare europeană, care, dincolo de o mişcare instituţională spre Uniunea Europeană, înseamnă transformarea Republicii Moldova. Iar transformarea Republicii Moldova înseamnă bine pentru toţi cetăţenii ce vor beneficia, în urma acestei transformări.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, şi totuşi un subiect sensibil în dialogul moldo-rus: a fi sau a nu fi aceste consulate ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova, la Bălţi şi la Tiraspol? Le-aţi răspuns partenerilor ruşi cum procedaţi?
Iurie Leancă: „Despre interesul colegilor de la Moscova de a deschide acest consulat la Bălţi, am aflat foarte recent, dar nu printr-o comunicare directă, ci printr-o postare pe Twitter. La ora aceasta nu e cea mai eficientă comunicare în relaţiile interstatale.
În momentul în care se va pune aşa problema, în dialogul nostru, care e un dialog permanent, sunt convins că răspunsul Chişinăului va fi unul pozitiv pentru Bălţi. La Bălţi există consulate şi nu văd absolut nicio problemă pentru deschiderea inclusiv a consulatului Federaţiei Ruse la Bălţi.
În ceea ce priveşte Tiraspolul sau deschiderea acolo a unui consulat, poziţia noastră este la fel cunoscută. În primul rând, nu e un subiect nou pe agenda relaţiilor moldo-ruse. Cu ocaziile tuturor întrevederilor pe care le-am avut cu ministrul de externe al Federaţiei Ruse, această problemă
Problema cea mai mare sigur că este faptul că, necontrolând teritoriul respectiv, nu putem asigura anumite condiţii de securitate, de imunitate...
s-a pus. Şi răspunsul nostru a fost mereu constant: de principiu, sigur că da. Dar, pentru a trece de la principiu la acţiune, există Convenţia privind relaţiile consulare de la Viena, care stipulează foarte clar în ce condiţii, care urmează să fie întrunite, poate fi deschis un consulat.
Astăzi aceste condiţii nu sunt întrunite. Şi problema cea mai mare sigur că este faptul că, necontrolând teritoriul respectiv, nu putem asigura anumite condiţii de securitate, de imunitate, de corespondenţă şi aşa mai departe. Lista este destul de mare.”
Europa Liberă: Dar aici, la Externe, aveţi o solicitare oficială din partea Rusiei pentru inaugurarea unui consulat la Tiraspol?
Iurie Leancă: „După cum vă spuneam, este un subiect pe agendă de mult timp. Ei au pus problema, noi am avut reacţii imediate. În momentul în care reacţia noastră nu a fost una pozitivă, sigur că s-a înţeles că nu e cazul să se meargă mai departe.”
Europa Liberă: Cât este de uşor şi posibil ca să organizaţi vizita unui demnitar înalt de la Moscova la Chişinău? A preşedintelui Putin, a premierului Medvedev?
Iurie Leancă: „La începutul lunii septembrie, premierul Filat a efectuat o vizită la Moscova şi după aceea la Soci, unde s-a văzut atât cu premierul
Premierul Medvedev, chiar şi la conferinţa de presă, a răspuns pozitiv la această invitaţie adresată de către omologul lui de la Chişinău.
Noi ne dormim să fim vizitaţi nu doar de către partenerii noştri din vest, dar şi de către colegii noştri de la Moscova, ca şi cei de la Kiev. Ultima dată la Chișinău a fost domnul Lavrov, în toamna anului trecut. Acum ar fi, într-un fel, rândul meu să merg la Moscova. Cred că până primăvara aceasta eventual am putea discuta cu colegii ruşi şi o astfel de vizită.
Europa Liberă: Vizita domnului Rogozin la Chişţinău e doar în calitate de copreşedinte al Comisiei interguvernamentle moldo-ruse sau vine şi ca reprezentant pentru Transnistria?
Iurie Leancă: „Din câte cunosc agenda dumnealui, obiectivul principal este derularea şedinţei Comisiei interguvernamentale pe problemele economice şi comerciale.”
