Rolul femeii rome în societatea modernă, acesta a fost tema pusă în discuţie astăzi la Chișinău în cadrul unui club de dezbatere de studenţi de la diferite facultăţi şi reprezentanţi ai comunităţii rome. Detalii, în relatarea Tamarei Grejdeanu:
Lipsa femeii rome din viaţa publică este efectul statutului său dublu discriminat, în familie unde tradiţional are rolul de casnică şi în societate ca persoană de altă etnie. De această părere este Elena Bogda, mediator comunitar în Hânceşti. Reprezentantă a comunităţii rome, ea spune că pe lângă sărăcie şi lipsa de instruire, tradiţiile romilor care încurajează căsătoriile timpurii vin să împiedice femeia să obţină o profesie şi să se afirme în mediul social:
„Femeile rome sunt la un nivel scăzut pentru că nu-şi duc viaţa ca o femeie care să fie cu şcoală, care lucrează, nu să aibă un post, s-a sculat dimineaţa şi să se ducă la lucru, dar sunt pe piaţă şi discriminaţi, sunt alungaţi, s-ar implica însă este o sărăcie mare. Femeile de etnie romă, fetele chiar tinere la o vârstă fragedă se căsătoresc, aş dori ca o fată tânără dintâi să-şi facă o specialitate. Dacă copila se căsătoreşte la cincisprezece ani, la şaisprezece are copil, ce înţelege din acest copil şi educă o educare.”
Problema abandonului şcolar este una pronunţată în majoritatea comunităţilor de romi. Natalia Duminică de la Centrul Naţional al Romilor spune că în lipsa educaţiei pe care nu o primesc din copilărie, femeile nu sunt informate şi nu îşi cunosc drepturile. Astfel misiunea de a comunica cu cineva dintre ele despre implicarea socială devine şi mai grea dacă din generaţie în generaţie, grija de casă şi copii a fost singura lor misiune:
„Este foarte greu, în primul rând de a explica unei femei rome că ea trebuie să-şi dea copilul la şcoală, ea nu vede necesitatea, trebuie în primul rând să o motivezi, să îi explici avantajele şi dezavantajele, pe alocuri sunt rezultate, pe alocuri tot rămâne aceeaşi problemă. Am încercat să luăm o altă abordare, să abordăm tradiţia lor, poate din cauza tradiţiei, am înc ercat să lucrăm şi cu părinţii, cu profesorii, poate profesorii nu au o abordare individuală faţă de fiecare copil, însă rămâne să mai lucrăm la acest capitol.”
Despre problemele femeii rome discut şi cu Ion Duminică, şeful secţiei minorităţi etnice de la Academia de Ştiinţe:
„Femeia romă este discriminată de autorităţi la nivel de acces la servicii medicale calitative, multe femei rome sunt mame cu mulţi copii dar ele nu posedă poliţă de asigurare pentru că nu au loc de lucru stabil. În al doilea rând rata şomajului este cea mai mare anume în rândul femeilor rome, nu au acces pe piaţa muncii pentru că iniţial rata abandonului şcolar la copii de etnie romă anume este mai mare la fete din cauza căsătoriilor timpurii, din cauza grijii faţă de surori şi fraţi mai mici, adică femeile rome nu beneficiază de o carieră profesională ca şi alte femei în societate deoarece tradiţional în familia romă ele sunt educate tradiţional arhaic.”
Pentru că nu merg la şcoală şi nu au studii romii nu pot obţine un loc de muncă, nu sunt informaţi şi sunt discriminaţi, astfel pentru a rupe acest cerc închis, analistul Veaceslav Balan, de la Programul de dezvoltare locală integrată este de părere că lucrurile s-ar schimba odată cu implicarea autorităţilor în instruirea romilor:
„Veriga care trebuie ruptă îi la etapa de studii, începând cu grădiniţa, statul, autorităţile publice ar trebui să facă o intervenţie masivă, bine gândită şi complexă în ceea ce priveşte implicarea copiilor romi în învăţământul preşcolar, şcolar şi chiar universitar deoarece doar aşa se poate efectiv de rupt acest cerc vicios. Continuarea acestei politici că romii nu vor, romilor nu le trebuie, niciodată nu va rezolva problema.”
În opinia experţilor relaţia autorităţilor şi a familiei faţă de tinerele de etnie romă este una indiferentă, de aceea accesul pe piaţa muncii, accesul la servicii medicale şi instruire profesională sunt departe de femeia romă. În atingerea acestui scop, reprezentanţii acestei etnii susţin că mai întâi vor încerca să diminueze rolul predispus al tinerelor rome, de a fi femeie casnică.
Lipsa femeii rome din viaţa publică este efectul statutului său dublu discriminat, în familie unde tradiţional are rolul de casnică şi în societate ca persoană de altă etnie. De această părere este Elena Bogda, mediator comunitar în Hânceşti. Reprezentantă a comunităţii rome, ea spune că pe lângă sărăcie şi lipsa de instruire, tradiţiile romilor care încurajează căsătoriile timpurii vin să împiedice femeia să obţină o profesie şi să se afirme în mediul social:
„Femeile rome sunt la un nivel scăzut pentru că nu-şi duc viaţa ca o femeie care să fie cu şcoală, care lucrează, nu să aibă un post, s-a sculat dimineaţa şi să se ducă la lucru, dar sunt pe piaţă şi discriminaţi, sunt alungaţi, s-ar implica însă este o sărăcie mare. Femeile de etnie romă, fetele chiar tinere la o vârstă fragedă se căsătoresc, aş dori ca o fată tânără dintâi să-şi facă o specialitate. Dacă copila se căsătoreşte la cincisprezece ani, la şaisprezece are copil, ce înţelege din acest copil şi educă o educare.”
Problema abandonului şcolar este una pronunţată în majoritatea comunităţilor de romi. Natalia Duminică de la Centrul Naţional al Romilor spune că în lipsa educaţiei pe care nu o primesc din copilărie, femeile nu sunt informate şi nu îşi cunosc drepturile. Astfel misiunea de a comunica cu cineva dintre ele despre implicarea socială devine şi mai grea dacă din generaţie în generaţie, grija de casă şi copii a fost singura lor misiune:
„Este foarte greu, în primul rând de a explica unei femei rome că ea trebuie să-şi dea copilul la şcoală, ea nu vede necesitatea, trebuie în primul rând să o motivezi, să îi explici avantajele şi dezavantajele, pe alocuri sunt rezultate, pe alocuri tot rămâne aceeaşi problemă. Am încercat să luăm o altă abordare, să abordăm tradiţia lor, poate din cauza tradiţiei, am înc ercat să lucrăm şi cu părinţii, cu profesorii, poate profesorii nu au o abordare individuală faţă de fiecare copil, însă rămâne să mai lucrăm la acest capitol.”
Despre problemele femeii rome discut şi cu Ion Duminică, şeful secţiei minorităţi etnice de la Academia de Ştiinţe:
„Femeia romă este discriminată de autorităţi la nivel de acces la servicii medicale calitative, multe femei rome sunt mame cu mulţi copii dar ele nu posedă poliţă de asigurare pentru că nu au loc de lucru stabil. În al doilea rând rata şomajului este cea mai mare anume în rândul femeilor rome, nu au acces pe piaţa muncii pentru că iniţial rata abandonului şcolar la copii de etnie romă anume este mai mare la fete din cauza căsătoriilor timpurii, din cauza grijii faţă de surori şi fraţi mai mici, adică femeile rome nu beneficiază de o carieră profesională ca şi alte femei în societate deoarece tradiţional în familia romă ele sunt educate tradiţional arhaic.”
Pentru că nu merg la şcoală şi nu au studii romii nu pot obţine un loc de muncă, nu sunt informaţi şi sunt discriminaţi, astfel pentru a rupe acest cerc închis, analistul Veaceslav Balan, de la Programul de dezvoltare locală integrată este de părere că lucrurile s-ar schimba odată cu implicarea autorităţilor în instruirea romilor:
„Veriga care trebuie ruptă îi la etapa de studii, începând cu grădiniţa, statul, autorităţile publice ar trebui să facă o intervenţie masivă, bine gândită şi complexă în ceea ce priveşte implicarea copiilor romi în învăţământul preşcolar, şcolar şi chiar universitar deoarece doar aşa se poate efectiv de rupt acest cerc vicios. Continuarea acestei politici că romii nu vor, romilor nu le trebuie, niciodată nu va rezolva problema.”
În opinia experţilor relaţia autorităţilor şi a familiei faţă de tinerele de etnie romă este una indiferentă, de aceea accesul pe piaţa muncii, accesul la servicii medicale şi instruire profesională sunt departe de femeia romă. În atingerea acestui scop, reprezentanţii acestei etnii susţin că mai întâi vor încerca să diminueze rolul predispus al tinerelor rome, de a fi femeie casnică.