Kosovo și Albania au spus că fostul procuror-șef al tribunalului pentru fosta Iugoslavie, Carla del Ponte, trebuie anchetată pentru abuzul de putere pe care l-ar fi făcut deschizând al doilea proces de crime de război împotriva fostului premier kosovar Ramush Haradinaj. După ce săptămâna trecută Haradinaj a fost găsit nevinovat, ministrul de externe din Kosovo Enver Hoxhaj, aflat în vizită la Praga, a acordat astăzi un interviu Europei Libere. Autorul interviului, Ron Synovitz, l-a întrebat mai întâi de ce crede că fosta procuroare Carla del Ponte a greșit.
Ministrul de externe kosovar a spus că procuroarea Carla del Ponte ar fi pornit al doilea proces împotriva fostului premier din Kosovo știind foarte bine că împotriva lui nu există nici un fel de dovezi, așa cum a confirmat săptămâna trecută tribunalul. Prin acest proces inutil – a spus Enver Hoxhaj – Carla del Ponte a lezat demnitatea lui Haradinaj, a cetățenilor kosovari și a întregii țări.
În interviul acordat Europei Libere, ministrul de externe kosovar a respins speculațiile că Priștina ar avea ca obiectiv pe termen lung unirea cu Albania vecină.
Enver Hoxhaj a spus că statul kosovar există deja de aproape cinci ani și vrea să rămână o țară independentă „pentru totdeauna”.
„Asta înseamnă că nu avem de gând să ne unim cu vreo altă țară și să schimbăm granițele în regiune. Unica noastră aspirație este calitatea de membru al UE și sprijinim aderarea altor țări din regiune”.
În interviul realizat la puține zile după ce palestinienii au obținut calitatea de membru fără stat în ONU, EL l-a întrebat pe ministrul de externe kosovar când are de gând propria lui țară să devină membră a Națiunilor Unite.
Enver Hoxhaj a spus că pentru Kosovo prioritară este recunoașterea ei ca țară de un număr cât mai mare de state, după ce a reușit deja să devină membră în organizații economice internaționale ca Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
„Deocamdată nu avem în intenție să cerem oficial primirea în Națiunile Unite”, a spus șeful diplomației kosovare, repetând că obiectivul extern prioritar al țării sale este primirea în UE. În acest context, el a salutat elaborarea de către Comisia Europeană a unui studiu de fezabilitate în privința viitorului european al kosovarilor. Al doilea pas pe care Priștina ar vrea să-l facă anul viitor ar urma să fie începerea negocierii Acordului de Stabilizare și Asociere.
Europa Liberă l-a întrebat pe șeful diplomației kosovare cum privește revenirea la putere la Belgrad a forțelor naționaliste sârbe și ce efect va avea aceasta asupra normalizării relațiilor sârbo-kosovare.
Enver Hoxhaj s-a declarat suprins de revenirea la putere a naționaliștilor sârbi după 12 ani, dar a insistat că aceasta a fost alegerea sârbilor și că dialogul cu Belgradul continuă. Hoxhaj a amintit că premierii kosovar și sârb s-au întâlnit de două ori în ultima vreme și au programate noi discuții.
„Pe de altă parte, este în interesul ambelor țări – dar mai ales al Serbiei – să-și normalizeze relațiile, pentru că aceasta este condiția esențială pentru apropierea de UE”, a mai spus Hoxhaj.
Întrebat dacă țara sa ar putea accepta vreun schimb de teritorii cu Serbia de dragul reconcilierii, Hoxhaj a insistat că așa ceva este exclus și a repetat ideea că reconcilierea dintre Priștina și Belgrad va fi posibilă numai în contextul integrării europene a ambelor țări.
Ministrul de externe kosovar a spus că procuroarea Carla del Ponte ar fi pornit al doilea proces împotriva fostului premier din Kosovo știind foarte bine că împotriva lui nu există nici un fel de dovezi, așa cum a confirmat săptămâna trecută tribunalul. Prin acest proces inutil – a spus Enver Hoxhaj – Carla del Ponte a lezat demnitatea lui Haradinaj, a cetățenilor kosovari și a întregii țări.
În interviul acordat Europei Libere, ministrul de externe kosovar a respins speculațiile că Priștina ar avea ca obiectiv pe termen lung unirea cu Albania vecină.
Enver Hoxhaj a spus că statul kosovar există deja de aproape cinci ani și vrea să rămână o țară independentă „pentru totdeauna”.
„Asta înseamnă că nu avem de gând să ne unim cu vreo altă țară și să schimbăm granițele în regiune. Unica noastră aspirație este calitatea de membru al UE și sprijinim aderarea altor țări din regiune”.
În interviul realizat la puține zile după ce palestinienii au obținut calitatea de membru fără stat în ONU, EL l-a întrebat pe ministrul de externe kosovar când are de gând propria lui țară să devină membră a Națiunilor Unite.
Enver Hoxhaj a spus că pentru Kosovo prioritară este recunoașterea ei ca țară de un număr cât mai mare de state, după ce a reușit deja să devină membră în organizații economice internaționale ca Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
„Deocamdată nu avem în intenție să cerem oficial primirea în Națiunile Unite”, a spus șeful diplomației kosovare, repetând că obiectivul extern prioritar al țării sale este primirea în UE. În acest context, el a salutat elaborarea de către Comisia Europeană a unui studiu de fezabilitate în privința viitorului european al kosovarilor. Al doilea pas pe care Priștina ar vrea să-l facă anul viitor ar urma să fie începerea negocierii Acordului de Stabilizare și Asociere.
Europa Liberă l-a întrebat pe șeful diplomației kosovare cum privește revenirea la putere la Belgrad a forțelor naționaliste sârbe și ce efect va avea aceasta asupra normalizării relațiilor sârbo-kosovare.
Enver Hoxhaj s-a declarat suprins de revenirea la putere a naționaliștilor sârbi după 12 ani, dar a insistat că aceasta a fost alegerea sârbilor și că dialogul cu Belgradul continuă. Hoxhaj a amintit că premierii kosovar și sârb s-au întâlnit de două ori în ultima vreme și au programate noi discuții.
„Pe de altă parte, este în interesul ambelor țări – dar mai ales al Serbiei – să-și normalizeze relațiile, pentru că aceasta este condiția esențială pentru apropierea de UE”, a mai spus Hoxhaj.
Întrebat dacă țara sa ar putea accepta vreun schimb de teritorii cu Serbia de dragul reconcilierii, Hoxhaj a insistat că așa ceva este exclus și a repetat ideea că reconcilierea dintre Priștina și Belgrad va fi posibilă numai în contextul integrării europene a ambelor țări.
