Aspiraţiile şi dezvoltarea umană a Republicii Moldova este subiectul expus în Raportul Naţional de Dezvoltare Umană 2012, elaborat de Centrul Analitic Expert-Grup, la iniţiativa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul cuprinde o analiză a realizărilor, întârzierilor şi progreselor Republicii Moldova pe calea integrării europene. Tamara Grejdeanu a stat de vorbă cu directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, despre legătura dintre vectorul european şi dezvoltarea umană a ţării şi despre cum ar putea cetăţenii să resimtă beneficiile procesului de integrare europeană.
Europa Liberă: Ultimul barometru de opinie publică constata că aproximativ 70 de procente dintre moldoveni nu sunt mulțumiți de direcția spre care merge Republica Moldova, raportul vine cu constatări care ar argumenta, sau din contra, poziția lor?
Valeriu Prohniţchi: „Noi ne-am uitat mai mult la opiniile cetățenilor vizavi de parcursul european al Republicii Moldova, și am văzut că vectorul european este într-adevăr susținut de o mare parte a populației, dar am văzut în același timp că o bună din populație nu oferă un fel de susținere informată a acestui proces de integrare, deci oamenii sunt de fapt cumva deconectați de la integrarea europeană, ei nu înțeleg foarte bine care sunt beneficiile și costurile, ei nu înțeleg ce înseamnă asta pentru viața lor de zi ci zi, și de fapt nu e problema lor, a cetățenilor în cazul dat, ci e problema guvernului care, din păcate, până acuma nu a fost în stare să pună la punct o strategie de comunicare adecvată , pentru ca publicul să înțeleagă de ce pentru Republica Moldova este imperativă integrarea europeană.”
Europa Liberă: Ați încercat să veniți și cu niște recomandări, ca cetățenii să înţeleagă beneficiile reale pe care le vor avea pe parcursul european al Republicii Moldova?
Valeriu Prohniţchi: „Noi am venit cu o serie de recomandări de politici, și dacă e vorba de politici evident că le adresăm în primul rând guvernului. Prima recomandare pe care noi o dăm în acest raport este ca politicile de dezvoltare ale țării să fie centrate pe ființa umană, pe cetățean și pe consolidarea capitalului uman pentru că slăbiciunea capitalului uman este una din barierele cheie în această direcție de integrare europeană.
Noi recomandăm ca totuși guvernul să aibă o comunicare mai adecvată despre vectorul integrare europeană, să explice mai clar cetățenilor care vor fi costurile și care vor fi beneficiile, să explice în mod clar cetățenilor de ce alternativele care apar în ultimul timp, propuse de anumite forțe politice nu sunt de fapt niște alternative rezonabile pentru dezvoltarea țării.
De asemenea, noi recomandăm în acest raport ca guvernul să aibă o comunicare mai onestă și pe marginea regimului liberalizat de vize, pentru că mulți cetățeni se așteaptă că odată cu intrarea în vigoare a cestui regim liberalizat de vize ei vor putea să meargă să lucreze în Europa, ceea ce nu este adevărat, regimul liberalizat de vize nu dă drepturi suplimentate de muncă.
De asemenea, avem un set de recomandări care țin de consolidarea drepturilor omului, a politicilor anti-discriminare, de promovare a accesului la justiție și de edificare a unui sistem de justiție integru, pentru că toate aceste trei elemente sunt indispensabile pentru ca țara să se antreneze organic pe piața europeană, deci guvernul trebuie să înțeleagă acest lucru și trebuie să înțelegem că un sistem de justiție este pur și simplu imperativ pentru avansarea Republicii Moldova pe această cale de integrare europeană.
Și ultimul set de recomandări țin de consolidarea capacităților administrative, ale sunt foarte slabe, în special noi acordăm atenție necesității de a consolida capacitățile autorităților publice locale pentru că anume autoritățile publice locale, comunitățile ar putea să câștige foarte mult din acest proces de integrare europeană, inclusiv sub planul accesului la linii de finanțare care sunt oferite de Uniunea Europeană și din păcate până în prezent autoritățile publice locale au demonstrat capacități foarte slabe.”
Europa Liberă: În localități, în comunități ar fi și de datoria autorităților locale să se implice, pentru ca acest dialog dintre cetățean și autorități să fie unul constructiv?
Valeriu Prohniţchi: „Este necesar și un dialog mai consistent, totuși trebuie să înțelegem etapa de dezvoltare la care se află țara și așteptările primordiale pe care le au cetățenii, cetățenii așteaptă de la integrarea europeană inclusiv beneficii materiale imediate, ceea ce este un lucru absolut firesc și există o serie de oportunități de finanțare a unor proiecte, de dezvoltare comunitară pe care Moldova nu le valorifică din cauză că autoritățile publice locale nu au suficiente capacități umane pentru a scrie aceste proiecte, pentru a le implementa. Este vorba și de adoptarea odată și odată a descentralizării, ori fără descentralizare noi nu o să putem să consolidăm capacitățile acestor autorități publice locale și o să ratăm un nou val de oportunități.”
Europa Liberă: Să înțeleg că intervenția autorităților cu acțiuni concrete ar fi necesară în mai multe domenii și cum am putea în acest fel mări încrederea cetățenilor în acțiuni, în beneficiile pe are le-ar avea integrarea europeană?
Valeriu Prohniţchi: „Ingredientul principal al succesului în cazul dat este comunicarea bună, cetățenii și guvernul trebuie să facă parte din același univers de preocupări, pentru că acuma avem impresia că de multe ori cetățeanul și guvernantul se află în universuri paralele, utilizând în același timp un limbaj pe înțelesul cetățenilor, utilizând canale și comunicatori credibili pentru cetățeni. Cetățenii trebuie să înțeleagă cum integrarea europeană va avea impact asupra vieții lor cotidiene.”
