Bartók, Eötvös, Ligeti pe vioara Patriciei Kopatcinskaia

R. Moldova are numeroși muzicieni emigrați, care trăiesc și activează în cele mai diferite colțuri din lume, dar nici unul nu se bucură de popularitatea și faima violonistei Patricia Kopatcinskaia. In noiembrie, violonista a lansat un nou disc, înregistrat la Frankfurt, și care s-a bucurat instantaneu de atenția criticilor muzicali internaționali. Victor Eskenasy cu detalii:

Noul CD al violonistei originare din R. Moldova, stabilită în Elveția, dar un soi de artist cetățean al lumii, a fost lansat la Berna, în cadrul unui concert al Patriciei, urmat de avantpremiera filmului de televiziune pe care i l-a dedicat un realizator de origine maghiară, Béla Batthyany de la Zürich.

Un film prezentat la începutul lunii noiembrie pe primul canal al televiziunii elvețiene (SF1) și intitulat foarte sugestiv, în traducere românească, „Te știu de cînd te-am auzit cîntînd”. Nu am văzut decît trailer-ul acestui film, postat de realizator pe pagina sa de Facebook, dar este neîndoielnic un gen de elogiu cinematografic de care se bucură astăzi puțini artiști muzicieni din generația celor sub 40 de ani.



Este suficient să privești calendarul acestei pline de viață violoniste pentru a constata locul pe care și l-a cîștigat în lumea de concert internațională. In noiembrie, de exemplu, a cîntat la Roma, cu Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia, interpretînd un concert de Prokofiev, apoi la Berna cu Orchestra simfonică locală, cîntînd Concertul de vioară al prietenului ei, pianistul turc Fazil Say și, două zile mai tîrziu, putea fi ascultată în Japonia, într-un recital cu muzica lui Kurtag, Enescu și Bartok și din nou în concert cu Prokofiev. Concertele lunii decembrie sînt în Bavaria, Germania, cu Orchestra de Cameră din München, cîntînd Concertul de Ligeti și participînd la una din manifestările muzicale selecte, organizate la Schloss Elmau.

Noul ei set de două discuri, sub eticheta casei francez Naive (V5285), o prezintă într-o companie de muzicieni și ea selectă, cu Orchestra Simfonică Radio de la Frankfurt și cu Ensemble Modern, ambele conduse de o personalitate a muzicii contemporane, compozitorul și dirijorul Peter Eötvös. Programul discului are ca numitor comun, muzica, s-ar putea spune, cu rădăcini transilvănene, iar prezentarea CD-ului o și pune în evidență intens cînd vorbește de, citez titul textului semnat de Max Niffeler, „Transilvania ca orizont”.

Concertul pentru vioară nr. 2 de Bela Bartok și cel scris de Peter Eötvös, în 2006, sub titlul Seven (Șapte) se află pe primul disc, al doilea prezentînd Concertul pentru vioară de György Ligeti. Aproape inutil de spus că atît Eötvös, cît și Ligeti s-au născut în Ardeal și că, așa cum se petrece și în muzica lui Bartok, temele folclorice proprii spațiului ardelenesc apar în structurile lucrărilor lor de un modernism accesibil nu chiar tuturor și, adesea, sînt vizibile și simplului amator de muzică, neofitului.

Din programul amintit se distinge Concertul pentru vioară intitulat Seven, purtînd subtitul Memorial for the Columbia Astronauts/Memorial pentru astronauții de pe Columbia, lucrare creată în 2007, la Festivalul de la Lucerna sub bagheta dirijorului Pierre Boulez și, evident, un omagiu adus celor șapte cosmonauți ai navetei spațiale americane Columbia, ce și-au pierdut viața în accidentul din 2003.

Discul Patriciei Kopatcinskaia s-a bucurat de o apreciere aproape unanimă, imediat după lansare și, ca dovadă, l-aș cita doar pe un muzicolog cunoscut francez, Gérard Condé, care scria luna aceasta cu un gram de ironie admirativă: „Prudență în scoaterea discurilor din cutia lor, există un risc să-ți tai degetele; și aceasta deoarece jocul cu tăiș ascuțit al tinerei violoniste moldovene este atît de bine pus în evidență de o captare a sunetului doar puțin metalică, încît ai crede că o auzi în trei dimensiuni. Justețea perfectă a intonației Patriciei Kopatcinskaia, pînă la înălțimile cele mai vertiginoase, îi permite să cînte cu un minimum de vibrato [...] De unde și reușita impecabilă a Concertului nr. 2 de Bartok, care solicită toate fațetele virtuozității și expresivității.”

Pe scurt spus, un succes major pentru violonista originară din Moldova, pe care o auziți în acest moment într-un pasaj din Concertul pentru vioară al lui Ligeti.