Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a lansat la Anapa, la Marea Neagră, proiectul energetic South Stream, menit să transporte gazele ruseşti pe sub Marea Neagră prin Bulgaria şi Serbia către ţările Uniunii Europene. Deşi panglica a fost tăiată şi Vladimir Putin s-a arătat extrem de încrezător în şansele de realizare a proiectului care evită Ucraina şi întăreşte puterea energetică a Rusiei în regiune, există încă multe necunoscute, mai ales in ceea ce priveşte relaţia Gazpromului cu ţările Uniunii Europene. Relatarile corespondenţilor Europei Libere sunt rezumate de Oana Serafim.
Proiectul South Stream este un concurent al celui al Uniunii Europene Nabucco şi ceremonia de vineri de la Anapa a avut rostul să arate eficienţa acestuia şi hotarirea Rusiei de a îl duce la bun sfîrşit.
„Începem să punem în practică unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură pe care le avem şi anume o conductă de gaze care să treacă pe fundul Mării Negre", a declarat Vladimir Putin la inaugurarea proiectului, fiind secondat de preşedintele Gazprom Alexei Miller:
„Proictuul acesta va crea posibilitatea de a exporta noi cantităţi de gaz rusesc. În acelaşi timp va rezolva şi problema riscurilor de tranzit."
Desi este teoretic gîndit ca un proiect comun al Rusiei cu Uniunea Europeana, comisarul Uniunii pentru energie Gunther Oettinger nu a fost present la ceremonia de la Anapa.
Purtatoarea de cuvint a comisarului a declarat postului nostru de radio că proiectul nici nu are toate aprobarile necesare şi că nici nu sunt aşteptate prea curînd:
„Nu avem informaţii concrete că s-ar fi luat decizia finală pentru investiţia pentru South Stream pentru că ar fi trebuit stabilite anumite lucruri inainte de hotărirea finală. Una din problemele nesluţionate încă este legată de traseul proiectului. Comisiei Europene nu I s-a comunicat niciodată care este ruta finală a proiectului, prin ce ţări va trece. De unde începe şi unde se termină. Nu s-a spus asta şi nici nu a fost făcut un studiu asupra impactului asupra mediului al proiectului. Aşa incit noi nu privim acest moment ca pe un moment final al investitiei."
Gazprom spune că traseul ar urma să treacă prin Turcia, prin apele teritoriale ale Bulgariei, apoi prin Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Gazprom spune că s-a înţeles cu toate ţările Uniunii Europene separat, ceea ce Comisia Europeană pune la îndoială.
Data la care Gazpromul ar urma să pună la dispoziţia Comisiei întreaga documentaţie a proiectului este 16 februarie 2013.
În aceste condiţii de ce s-a grăbit Gazprom să taie astazi panglica acestui proiect ?
Presedintele camerei de comert – ruso-europene Serghei Şuklin spune că decizia Gazpromului a fost luată după ce Comisia Europeană a acuzat compania rusească de practici monopoliste în Europa Centrală şi de Răsărit:
„Rusia a fost de fapt surprinsă de actiunea legată de Gazprom. Şi unul dintre motive a fost, că, uite, noi putem merge pe drumul nostru. Ştim oameni în ţările pe care conducta ar urma să le tranziteze şi hai să implicpm acum cît mai putin guvernul Uniunii Europene, Comisia Europeană."
Rubert Cutler, expert al Institutului pentru studii europene, ruseşti şi eurasiatice al Universităţii Carlton din Canada spune că există şi o dimensiune de politică internă în graba tăierii panglicii la acest proiect:
„Vladimir Putin i-a dat ordinul direct premierului Medvedev la televiziunea rusă să înceapă construcţia acestui coridor la sfîrşitul anului. Aşa ca e vorba şi de prestigiu politic chiar dacă începerea construcţiei nu este chiar acum de actualitate. Daca Putin dă un ordin şi dacă Medvedev spune „O s-o facem!” dar în realitate asta nu se întimplă, atunci s-ar putea ridica întrebări legate de autoritatea Kremlinului şi a facţiunilor de acolo şi despre credibilitatea internatională a Gazpromului."
Asa că, ceremonia a avut loc, camerele de televiziune oficiale au fost de faţă şi ce va fi rămîne de văzut. S-ar putea să fieun proiect de carton, dar din motive propagandistice trebuia tăiată panglica aşa cum a spus preşedintele. Nu e un lucru nou în regiune.
