In România au avut loc alegeri generale la care au putut participa, desigur, şi moldovenii cu dublă cetăţenie. Rezultatele preliminare arata o victorie de amploare a Uniunii Social-Liberal, aflată la guvernare, la Bucuresti. Despre evolutia relatiilor dintre cele doua state Europa Libera a discutat cu omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova.
Europa Liberă: Să vă întreb, mai întâi de toate, despre miza acestor alegeri parlamentare din România, care a fost?
Europa Liberă: Relaţiile moldo-române vor fi dominate de aceeaşi agendă?
Ion Sturza: „Vor fi dominate de mai mult pragmatism şi mai puţină poezie, cred eu. S-au făcut foarte multe declaraţii politice, în ultimii ani la nivel înalt. S-au făcut schimburi culturale, de cărţi şi altele. Dar proiectele economice au rămas în urmă. Noul guvern, care va veni, va trebui să revină la agenda economică, energetică, transport, infrastructură. Lucrurile sper eu să fie benefice pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Şi chiar credeţi că anumite proiecte pot avea succes în relaţia moldo-română? Dacă e să ne referim la gazoductul Iaşi-Ungheni, există şanse de a fi dat în exploatare?
Ion Sturza: „Deja devine ridicol. Atâtea declaraţii făcute de ambele părţi şi nimic nu s-a mişcat. Adevărul e că se întâmplă şi la Chişinău nişte lucruri care întristează aceste relaţii. Să ne aducem aminte de acel incident cu diplomatul român la Chişinău, care nu a fost o simplă coincidenţă. A fost o provocare menită să tensioneze relaţiile bilaterale.”
Europa Liberă: Vă referiţi la ataşatul militar care a fost depistat că ar fi consumat alcool?
Ion Sturza: „A fost selectat din marele număr de diplomaţi care au consumat în seara aceea alcool şi se duceau cu un automobil acasă. Nu e un lucru întâmplător. Dar, mă rog, cineva vrea în continuare ca relaţiile să fie tensionate între cele două state. Sau cineva vrea să demonstreze că este independent de poziţia sau relaţia cu România, atunci când se uită înspre Est.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă acest gazoduct despre care se vorbeşte atât de mult, Iaşi-Ungheni, ar putea să fie unul funcţional?
Ion Sturza: „El trebuie să fie funcţional. Altfel ar fi foarte complicat pentru Republica Moldova să spargă acest monopol al gazului. În plus pentru Pachetul III Energetic e important să avem diversificarea surselor de livrare. Este mai mult simbolic, dar ar trebui de executat acest proiect.”
Europa Liberă: Ar putea Republica Moldova să importe gaze din România?
Ion Sturza: „Da. România astăzi se cuplează la alte surse decât cele din Est de gaze. Piaţa de gaz natural devine mai flexibilă, datorită schimbărilor fundamentale în această piaţă. În câţiva ani piaţa se va schimba dramatic şi ca preţ, şi ca sursă de furnizare.”
Europa Liberă: L-am văzut pe preşedintele rus, domnul Putin, care a luat parte la ceremonia de inaugurare a construcţiei primului tronson al conductei Magistrala de Sud. Ce ar însemna aceasta?
Ion Sturza: „E o competiţie politică, pentru că, din păcate, conductele fie de gaz, fie de ţiţei, întâi de nasc în capul politicienilor şi după aceea sunt justificate din punct de vedere
Europa Liberă: Dacă revenim la proiectele moldo-române, credeţi că Bucureştiul are astăzi bani şi pentru Republica Moldova, ca să implementeze anumite proiecte? S-a vorbit mult despre asistenţa financiară pe care a acordat-o Bucureştiul de ceva timp şi foarte puţini bani au ajuns la Chişinău.
Ion Sturza: „Bineînţeles că România astăzi are constrângeri bugetare destul de serioase, pentru că criza a afectat veniturile bugetare ale României. În plus guvernul care vine acuma la guvernare are multiple promisiuni electorale, inclusiv restabilirea pensiilor şi salariilor. Însă trebuie să luăm în consideraţie că România este o economie mare. Produsul intern brut este de 20 de ori mai mare decât al Republicii Moldova. Pentru România câteva zeci de milioane de euro sau chiar sute de milioane de euro nu sunt efort mare financiar.”
Europa Liberă: Şi atunci ar trebui poate mai degrabă Chişinăul să propună nişte proiecte viabile? Pentru că îl auzeam pe domnul ambasador român Lazurca care spunea: Chişinăul ar trebui foarte bine să argumenteze în ce proiecte poate să aducă Bucureştiul bani.
Ion Sturza: „Atunci când s-a promis, cineva a auzit suta de milioane, dar cineva nu a vrut sau nu a auzit că 100 de milioane, dar în proiecte care vor fi aprobate de ambele părţi. Deci partea română aşteaptă proiecte concrete. Şi acesta nu este un lucru neapărat rău pentru Republica Moldova. Orice donator bilateral sau multilateral, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alţii au anumite cerinţe atunci când este vorba despre banii publici.”
Europa Liberă: Parte din ei au fost direcţionaţi către zona sinistrată, parte din ei am înţeles că vor fi oferiţi pentru terminarea acestui gazoduct Iaşi-Ungheni. Alţi bani unde ar mai putea fi îndreptaţi?
Ion Sturza: „În proiectele sociale: învăţământ, ocrotirea sănătăţii, infrastructura la sate. Cam aceasta este destinaţia acestor bani.”
Europa Liberă: Cât de mult ajută România Republica Moldova pe calea eurointegrării?
Ion Sturza: „Cu certitudine doar în măsura în care Republica Moldova doreşte să fie ajutată în această lucrare. Ştiu că la Chişinău nu se doreşte o implicare directă a României în avocaţia Republicii Moldova în parcursul european, din diferite motive, inclusiv sub influenţa factorului extern, inclusiv din partea unor ţări din Uniunea Europeană, care consideră că România nu ar fi cel mai bun avocat pentru Republica Moldova în parcursul european. Eu consider că experienţa extraordinară a României în integrarea europeană, inclusiv partea de negocieri, de documentare, de ajustare a legislaţiei interne este foarte importantă pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, dar dumneavoastră credeţi că actualmente Moldova se mai zbate între Est şi Vest?
Ion Sturza: „Bineînţeles că se zbate, pentru că la noi o parte mare a elitelor politice vehiculează acest parcurs antieuropean, să spunem aşa, sau de alternativă, Uniunea Vamală, care, de fapt, acoperă practic şi jumătate din electoratul de la Chişinău.”
Europa Liberă: Cea mai bună opţiune strategică pentru Republica Moldova, pentru a atinge obiectivele sale de dezvoltare care ar fi?
Ion Sturza: „Pentru mine nici nu există alternativă, decât parcursul european. Parcursul european nu înseamnă neapărat integrare europeană, dar ajustarea legislaţiei, economiei, sferei sociale la ceea ce numim noi spaţiu european, la standardele de viaţă şi economice europene.”
Europa Liberă: Am reţinut această declaraţie pe care o făcea şefa diplomaţiei de la Washington, doamna Hillary Clinton. Ea pare-se a oferit un prim semnal că, în al doilea mandat, Obama, Statele Unite ale Americii vor folosi un ton mai aspru în relaţia cu Rusia. Şi ea a criticat direct planul Moscovei de re-sovietizare a regiunii din Estul Europei, spre nemulţumirea şefului de la Kremlin. Cum trebuie înţeles acest semnal?
Ion Sturza: „Odată cu revenirea lui Putin la preşedinţia rusă, această încercare de a re-coagula fostele republici sovietice într-o structură formală, care ar acoperi nu numai sfera economică, dar şi sfera politică, şi sfera militară, este o realitate. Dar standardele pe care le promovează Federaţia Rusă, atunci când este vorba despre drepturile omului, libera exprimare, standardele de cooperare economică nu sunt cele de care are nevoie astăzi Republica Moldova. În plus bineînţeles că lucrurile acestea irită pe faţă democraţiile dezvoltate fie ele din Europa, fie Statele Unite ale Americii. De aceea această declaraţie extrem de dură, dar francă a Statelor Unite vizavi de încercarea de a reintegra spaţiul ex-sovietic.”
Europa Liberă: Se pare că unul dintre subiectele de dispută dintre Casa Albă şi Kremlin este scutul american antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi în România. Deranjul ar fi mare din partea Rusiei?
Ion Sturza: „Este mai mult simbolic, pentru că decizia este primită, scutul deja este parţial funcţional, cel puţin, în România este în faza activă de implementare. Nu ştiu ce ar mai putea să facă Federaţia Rusă decât declaraţii. Astăzi pericolele sunt de alt gen decât cele care au fost în timpul războiului rece, Est-Vest. Sunt pericole terorismului, inclusiv ţările cu potenţial nuclear. Sunt cu totul atele. Dar, până la urmă, din aceste dispute Moldova nu are decât să aprecieze şi să beneficieze.”
Europa Liberă: Cum poate beneficia Moldova?
Ion Sturza: „Prin aderarea la tot ce se numeşte lume civilizată, inclusiv trebuie să aibă o politică de securitate mai clară. Umbrela de securitate a Moldovei trebuie să fie cea care este unică pentru Uniunea Europeană şi anume NATO.”
Europa Liberă: Dar există conflictul transnistrean.
Ion Sturza: „Conflictul transnistrean, după cum aţi văzut primăvara, acest mariaj dintre tinerii politicieni de la Chişinău şi de la Tiraspol nu a durat prea mult. Lucru care se putea anticipa, că spaţiul de manevră a celor de la Tiraspol este foarte îngust. Şi aşa că, oricum revenim la o fază care este, în foarte mare măsură, aceeaşi de pe timpurile lui Smirnov. Soluţionarea conflictului în sine este un lucru de lungă durată. Şi nu cred eu că se vor face paşi concreţi în această direcţie în timpul apropiat.”
Europa Liberă: Pentru că a avut loc şi această a 19-a Reuniune a Consiliului de Miniştri OSCE de la Dublin, s-a vorbit foarte mult despre identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană. Când poate ajunge acest statut pe masa negociatorilor şi chiar în baza lui să fie rezolvată problema transnistreană?
Ion Sturza: „Adevărul e că nimeni nu a pus pe masă niciun document, din păcate sau din fericire. S-a mers pe aşa-numita politică a paşilor mici, cooperarea în domeniul economic, social, ceea ce, de fapt, unii consideră că ar fi un fundament al soluţionării politice. Ei, vedeţi că nu se întâmplă, pentru că transnistrenii au dorit să-şi capete anumite avantaje din această deschidere din partea Chişinăului. E greu de spus, pentru că în plan concret nu s-a făcut absolut nimic. Părţile stau pe aceleaşi poziţii. Şi foarte mult va depinde de poziţia Rusiei. Însă poziţia Rusiei, odată cu revenirea la Putin, şi cu tipi gen Rogozin, este foarte greu de închipuit că va fi mai flexibilă şi va fi o posibilitate de soluţionare a conflictului.”
Europa Liberă: Pentru actuala guvernare, aceasta ar fi o prioritate, soluţionarea crizei transnistrene?
Ion Sturza: „Bineînţeles că acei, care vor soluţiona acest conflict până la capăt, vor intra în istorie. Din punct de vedere politic, este un element foarte important. Însă, cunoscând că la Chişinău mai mult sunt adepţii proceselor decât finalităţii în procese, eu cred că cam aşa stau lucrurile.”
Europa Liberă: Din afară cum se vede calitatea actului guvernării la Chişinău, domnule Sturza?
Ion Sturza: „Perceperea Republicii Moldova şi a guvernului Republicii Moldova din exterior, formal vorbind, este foarte bună. Chiar eu des mă întâlnesc cu diplomaţi străini, cu lideri de opinie din Europa, care mă felicită pentru cursul european, pentru democratizare, pentru reformele care au loc în Republica Moldova. Şi îmi dau seama că, de fapt, este o mare discrepanţă între ceea ce vedem noi sau simţim noi, cetăţeni ai Republicii Moldova, şi cum se percepe pe exterior.”
Europa Liberă: Şi de ce această ruptură?
Ion Sturza: „Până la urmă, toată această politică trebuie să aibă o finalitate, inclusiv să aibă şi o repercusiune pentru oamenii simpli, pentru cei care ar trebui să beneficieze de această politică.”
Europa Liberă: Ce beneficii ar trebui să culeagă populaţia şi de unde, şi de la cine?
Ion Sturza: „Lucrurile sunt foarte simple. Omului trebuie să-i pui ceva în buzunar. Din păcate, în ultimul timp, lucrurile se întâmplă cam invers, pentru că multiplele reforme, spre exemplu, în învăţământ, ok, ar trebui să optimizăm sistemul şcolilor, dar închizând şcolile, avem profesori care rămân în afara sistemului, copii pentru care trebuie să plătească în plus părinţii, ca să-i ducă la altă şcoală. Sau în sistemul de sănătate, că medicamentele aparent devin mai scumpe, că medicina, accesul la medicină devine mai scump, inclusiv că poliţele de asigurare devin mai scumpe. Agenţii economici care plătesc mai mult în buget şi multe alte lucruri. Toate aceste iniţiative a guvernului au explicarea logică şi poate că sunt justificate, dar per total nu aduc ceva în buzunarul omului, îi iau omului. Finalitatea politicii, până la urmă, cât de banal şi de populist nu ar suna, este să-i pui ceva omului în buzunar, nu să-i iei.”
