„Dialog este. Dar rezultatul e zero...”

Odată transferată puterea decizională autorităţilor locale, primarii devin mici guvernatori ai localităţilor. Ei vor gestiona şi finanţele necesare bunului mers al serviciilor deconcentrate. Dar când va începe marea descentralizare, ca primarii să aibă puterea de decizie mult mai mare decât în prezent? E o întrebare la care mai aşteaptă răspuns chiar ei, şefii administraţiilor locale.

Vorbim şi la acest sfârşit de săptămână despre descentralizare, nu pentru că este un subiect politic la modă, ci pentru că viaţa oamenilor este afectată în mod direct de felul în care sunt gestionate problemele concrete ale comunităţilor, în care trăiesc, de către cei pe care i-au ales în acest scop. Este evident că, pentru viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, au mai puţină importanţă dezbaterile politice din Parlament sau lupta sterilă pentru putere dintre cele două tabere, guvernare şi opoziţie. Pentru oameni contează, în primul rând, să trăiască într-o localitate bine administrată, cu servicii publice de calitate, în care să fie asigurată curăţenia, iluminarea stradală, să aibă şcoli bune, să fie drumurile de calitate şi multe alte elemente de acest fel, care determină, în mod direct, calitatea vieţii într-o comunitate. Despre cum e să fii primar la Ialoveni, ne vorbeşte edilul localităţii, Gheorghe Caracuian.

Gheorghe Caracuian: „Este luptă politică. Şi administraţia publică locală, autorităţile locale nu au nicio putere în timpul de faţă. Este o vorbă: dacă nu poţi ajuta, măcar nu încurca. Cineva ne încurcă să rezolvăm problemele autorităţii publice locale pe loc. De aceea, guvernul şi preşedintele ţării, chiar şi partidele toate trebuie să se întoarcă cu faţa spre autorităţile publice locale, chiar spre alegători, pentru că alegătorii ne-au ales pe noi să rezolvăm nişte probleme. Dar problemele acestea fără centru nu le putem rezolva. Se pune întrebarea: care descentralizare?”

Europa Liberă: Ce problemă n-o puteţi rezolva fără susţinerea centrului?

Gheorghe Caracuian: „Bugetul pe 2013. Dintâi s-a întărit în Parlament, pe urmă s-a întărit în raion şi pe urmă se întăreşte în primării. De aici se vede deodată ce putem noi rezolva, dacă puterea trebuie să fie de jos în sus, îmi pare că. Eu înţeleg că nu sunt finanţe, dar ceva-ceva, la mintea lor de cucoş, să mai ia şi nişte propuneri, şi nişte cerinţe ale populaţiei, nu ce vor ei să împartă acolo... Pe urmă ce trece printre degete: „Na-vă vouă şi rugumaţi dumneavoastră” osul acela care ni-l aruncă nouă.”

Europa Liberă: Ce probleme aţi promis alegătorului că vor fi soluţionate pe timpul mandatului dumneavoastră şi nu aveţi şanse să le soluţionaţi?

Gheorghe Caracuian: „Sunt multe probleme, dar cele mai principale: apa, canalizarea, iluminarea stradală, drumurile... Şi avem o problemă mai principală decât acestea, hotarele teritoriului oraşului Ialoveni, care ne-au fost luate nu ştiu de cine, prin anii 1992, o sută şaizeci şi două de hectare.”

Europa Liberă: Nu ştiţi cine le-a luat?

Gheorghe Caracuian: „Dar cine poate să mai fie, în afară de tatăl nostru?”

Europa Liberă: Tatăl nostru fiind?..

Gheorghe Caracuian: „Tatăl nostru fiind guvernul şi Parlamentul. De douăzeci de ani muncim ca terenurile acestea să fie reîntoarse înapoi la Ialoveni. Nu se rezolvă întrebarea aceasta şi oamenii degrabă au să iasă cu sapele, cu furcile la Parlament. Eu îi ţin, cinstit vă spun... Ca primar, am scris scrisori peste tot şi la parlamentarii noştri, şi la guvern, şi la ministrul agriculturii... Niciun răspuns, nicio mişcare nu este.”

Europa Liberă: Credeţi că administraţia publică locală poate să ajungă una de importanţă naţională?

Gheorghe Caracuian: „E greu de spus aşa ceva. Dar trebuie să ne înţeleagă, să ne asculte, să ne ajute la rezolvarea problemelor.”

Europa Liberă: Dar lipseşte acest dialog dintre teritoriu şi centru?

Gheorghe Caracuian: „Dialog este. Dar rezultatul e zero.”

Europa Liberă: Ce-ar trebui să facă guvernul astăzi în susţinerea dumneavoastră, a celor din teritoriu?

Gheorghe Caracuian: „CALM-ul este organizaţia noastră principală, care trebuie nu numai să ne apere, dar mai des să ne întâlnim. Şi conducerea centrală să mai ia în seamă şi propunerile noastre, adică trebuie o conlucrare. Prin CALM noi vedem rezolvarea problemelor noastre. Chiar şi miniştrii noştri, dacă nu pot rezolva vreo problemă, spun: „Duceţi-vă la primărie, administraţia publică locală, ea rezolvă”.

Dar într-adevăr nu e aşa. Înainte era un primar şi un poliţist şi rezolvau problemele foarte uşor. Acuma de ecologie trebuie să se ocupe ei, noi nu
avem dreptul să ne ocupăm cu aceasta. Inspectorul pe construcţii e la două raioane şi, dacă se încalcă vreun drept în construcţie neautorizată sau sunt alte probleme, trebuie să aşteptăm rezultatul de la judecătorie, pe care are dreptul să-l dea numai inspectorii pe construcţie sau ecologie. Unde s-a văzut ca ecologiştii să se ocupe de acapararea terenului public? Primarul acum numai duce nişte convorbiri cu cetăţenii şi roagă: „Hai, nu aruncaţi, nu luaţi, nu furaţi”... Legile sunt, dar legile nu lucrează. Aud peste tot, în orice minister: „Merg reforme, reforme”. Eu deocamdată nu văd reformele acestea...”

Europa Liberă: Care ar trebui să fie rezultatul reformelor?

Gheorghe Caracuian: „Schimbăm nişte specialişti acolo, în ministere, şi aceasta-i reformă? Aceasta nu e reformă. Reforma trebuie să o luăm dintâi de la lege: Constituţia, legile şi regulamentele. Trebuie să lucreze justiţia, procuratura, poliţia, în ajutorul administraţiei publice locale.”

Europa Liberă: Şi nu lucrează?

Gheorghe Caracuian: „V-aş spune eu că e zero. Noi pierdem judecăţi, că nu avem bani în buzunar să dăm mită.”

Europa Liberă: Primarul şi primăria sunt autorităţi pentru cetăţean?

Gheorghe Caracuian: „Pe hârtie, da. Dar în realitate, vă spun eu, cine este primarul în timpul de faţă. Este un pilon în mijlocul satului, unde toţi îşi bat joc de dânsul. Oamenii cred în primărie, pentru că cine trebuie să le rezolve problemele lor? Primarul cu specialiştii primăriei, adică administraţia publică locală. Dar primarului i s-au luat multe împuterniciri. Însă responsabilităţile se adaugă.

Şi se mai aude încă una acuma că, dacă ţăranul nu va prelucra pământul, va fi amendat. Spuneţi vă rog, administraţia publică locală răspunde, da? Noi vom da în judecată 1-2 ţărani să plătească amenda aceea. Dar ţăranul spune că nu are bani pentru a prelucra pământul. Ce facem noi? Îl şi amendăm? Îi mai luăm încă şi bucăţica ceea de pâine? Poate altceva trebuie de gândit? Poate de dat ajutor la ţăranul acesta?”

Europa Liberă: Anul care vine, 2013, poate fi anul descentralizării puterii?

Gheorghe Caracuian: „Nu pot să vă dau răspuns la întrebarea aceasta. Cred că ne va auzi pe noi guvernul, parlamentarii noştri şi se vor gândi şi la autorităţile publice locale. Să nu ne împiedice măcar...”

Europa Liberă: Vă mai doriţi un mandat de primar?

Gheorghe Caracuian: „Nu, mulţumesc.”

***

Avertismentul edililor locali rămâne acelaşi: descentralizarea fără transferul de bani este o cacealma. Descentralizarea decisă de guvern nu are sens, dacă executivul nu transferă către autorităţile locale şi banii pentru activităţile ce ar urma să cadă în sarcina lor. Aceasta cred primarii, cărora li se transferă atribuţii, dar nu şi fonduri suficiente. E şi părerea primăriţei de la Ustia, Aurica Urâtu.

Aurica Urâtu: „Autorităţile publice trebuie să primească mai multă autonomie. Să fim liberi în tot ce vrem să implementăm în satele noastre.”

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că, dacă vreţi să faceţi un drum, nu aveţi suficientă libertate sau autonomie?

Aurica Urâtu: „Avem, avem. Însă nu avem destui bani. Depindem când vrem să facem acele achiziţii publice şi cum să gestionăm banul. Avem nişte restricţii.”

Europa Liberă: Câţi bani are astăzi Ustia? Bugetul l-aţi format?

Aurica Urâtu: „Bugetul este alcătuit din 4 milioane de lei.”

Europa Liberă: La ce vă ajung aceste 4 milioane de lei?

Aurica Urâtu: „În aceste 4 milioane de lei intră şi salariile profesorilor, şi salariile lucrătorilor de la grădiniţe. Odată cu trecerea şcolilor deja la consiliile raionale, bugetul satului pe 2013, bugetul primăriei se va micşora. Va fi deja de 1 milion şi 700 mii lei. Se micşorează şi Fondul de Rezervă. Adică nu vom avea posibilităţi de a susţine populaţia vulnerabilă.”

Europa Liberă: Şi cum vă veţi descurca? Dumneavoastră în campania electorală bănuiesc că aţi făcut şi nişte promisiuni alegătorilor din sat. Acum aveţi şansa să le mai onoraţi?

Aurica Urâtu: „Ne străduim pe toate căile să le onorăm…”

Europa Liberă: Localnicilor ce le-aţi promis?

Aurica Urâtu: „Am promis construcţia apeductului în sat, construcţia sistemului de canalizare. Clar, cu sursele noastre proprii nu ne vom descurca. Însă ne vom strădui să implementăm diferite proiecte, să scriem proiecte, ceea ce facem acuma, să găsim donatori să ne ajute la aceasta, să atragem investiţii în sat.”

Europa Liberă: Dar nu e o umilinţă tot să stai cu mâna întinsă? Şi cine vine să facă investiţii astăzi în sat şi în ce condiţii?

Aurica Urâtu: „Investiţiile vin pentru un sat unde sunt toate condiţiile de viaţă, adică unde este apă, unde este canalizare, unde este gaz, toată infrastructura, unde sunt drumuri... Satul nostru din toate acestea are numai gaz. Nu are nici canalizare, nu are nici apeduct, nu are nici lumină, nu are nimic.”

Europa Liberă: Potenţialii investitori pentru satul Ustia cine ar fi?

Aurica Urâtu: „Potenţialii investitori…”

Europa Liberă: Pe investiţiile locale nu mizaţi, înţeleg?

Aurica Urâtu: „Nu mizăm. Însă vă zicem că am câştigat un proiect acuma de iluminare a străzilor de la PNUD... Încet ne urnim din loc.”

Europa Liberă: Cei de la guvernare zic că practic vor să vă dezlege mâinile. Dumneavoastră insistaţi pe ideea că deocamdată aceasta descentralizare foarte greu are loc. Dialogul dintre puterea locală şi cea centrală e?

Aurica Urâtu: „Suntem uniţi în Asociaţia Primarilor. Este Congresul Autorităţilor Locale din Moldova care se ocupă iarăşi de această problemă, care duce tratative, să zicem, cu guvernul. Cred că pentru satele mici, acolo unde nu sunt investitori, acolo unde nu este un potenţial de acumulare a veniturilor va fi greu cu această descentralizare.”

Europa Liberă: Sunt foarte puţine resurse locale. Şi atunci miza dumneavoastră e ca tot centrul să vă repartizeze ceva din finanţe?

Aurica Urâtu: „Ne bazăm pe centru, însă totuşi trebuie să găsim mijloace financiare în sat, ca să existăm. Ne vom strădui să le găsim.”

Europa Liberă: Dumneavoastră reprezentaţi care formaţiune politică?

Aurica Urâtu: „Partidul Liberal. Noi nu trebuie să ne uităm la culoare. Am fost aleşi de către popor şi trebuie să facem totul pentru binele omului. De pildă, în consiliul nostru suntem de diferite culori, însă noi am uitat de aceasta. Şi ne străduim să facem totul pentru prosperarea satului.”

Europa Liberă: 2013 va fi un an mai greu, mai uşor pentru administraţia locală?

Aurica Urâtu: „Eu sunt optimistă şi cred că pentru satul Ustia va fi un an mai prosper.”

***

Europa Liberă a căutat să afle cum înţelege acest proces al descentralizării primarul comunei Cucoara, Aliona Goţa.

Aliona Goţa: „Deocamdată nu simţim procesul descentralizării. Dar intrăm în procesul acesta şi sperăm că va fi cu succes pentru administraţia publică locală.”

Europa Liberă: Intraţi cu paşi siguri?

Aliona Goţa: „Intrăm cu paşi mai nesiguri. Dar sper că circumstanţele vor fi de aşa natură că ne vom adapta şi vom reuşi.”

Europa Liberă: Cum trebuie să se răsfrângă descentralizarea asupra comunităţii dumneavoastră?

Aliona Goţa: „Descentralizarea ar fi trebuit să ne dea mai multă libertate în elaborarea politicilor publice locale, ne-ar permite şi şansa de a ne administra veniturile noastre locale, finanţele publice locale, astfel ca tot ce realizăm, tot ce putem să adunăm sa se întoarcă către cetăţeanul satului nostru.”

Europa Liberă: Deocamdată Legea privind finanţele publice locale trebuie să ajungă pe mâna legiuitorilor ca să o perfecţioneze. Finanţele publice locale vă ajung în comuna dumneavoastră pentru ce?

Aliona Goţa: „Este o subalimentare cronică de bani în primăriile noastre. Dar încercăm să ne descurcăm cu ceea ce avem…”

Europa Liberă: Cum? Ce înseamnă „să ne descurcăm cu ceea ce avem”?

Aliona Goţa: „Încercăm să înaintăm cereri de finanţare la finanţatorii externi. Implementăm proiecte locale, având şi contribuţia sătenilor noştri. Reuşim, până la urmă, să facem şi lucruri mari, dar mai este loc...”

Europa Liberă: În ce măsură se răsfrânge atmosfera din vârful guvernării asupra satului?

Aliona Goţa: „Lumea parcă s-ar rupe de problemele reale din localităţile noastre şi stă cu privirile spre lucruri care câteodată nu prezintă mare interes şi care nu sunt atât de valoroase. Eu am marele noroc să am parte de un consiliu foarte participativ, care se concentrează doar asupra problemelor satului. Am spus următoarele: „Am uitat de partide, constituim un singur partid, consiliul comunal Cucoara şi încercăm să ne rezolvăm problemele”.

Am reuşit să construim acel sistem de încălzire la grădiniţa din satul Cucoara, totodată am reparat o porţiune de drum care merge spre şcoala din satul Chircani, am reuşit să transformăm casa de cultură şi şcoala, şi sala de sport a satului într-un complex cultural-sportiv încălzit, cu canalizare. Dar cea mai mare reuşită a mea, cred eu, e că am izbutit să-mi adun în jurul meu sătenii, să facem o echipă puternică... Şi, atunci când vorbesc de bogăţie în satul meu, vorbesc de resursele umane.”

Europa Liberă: Păsul dumneavoastră e auzit de către cei care guvernează statul?

Aliona Goţa: „Încercăm să ne facem auziţi.”

Europa Liberă: Cum aţi vrea să fie această relaţie dintre puterea locală şi cea centrală?

Aliona Goţa: „Simt la moment o insuficienţă de comunicare dintre administraţia publică centrală şi cea locală. Şi am venit şi cu propuneri, şi i-am rugat să facă mai multe vizite măcar la nivel de raion, astfel ca să putem să ne întâlnim şi noi cu un ministru sau alt ministru şi să le spunem problemele noastre.

Aş vorbi despre impozitele şi taxele locale, aş înainta şi problema cu gestionarea deşeurilor menajere, aş ridica o altă întrebare referitor la întocmirea actelor notariale la nivel local, a testamentelor pentru bătrânii care sunt ţintuiţi la pat şi trebuie să meargă la centrul raional să-şi întocmească un testament.”

Europa Liberă: Multe sunt.

Aliona Goţa: „Multe sunt. E nevoie să ne întâlnim…”

Europa Liberă: Anul care bate la uşă, 2013, aţi vrea să fie anul unei descentralizări veritabile şi poate să fie?

Aliona Goţa: „La compartimentul descentralizare eu sunt puţin mai conservatoare. Poate nici nu am însuşit prea bine în ce constă acest proces, dar mi-aş dori anul 2013 un an al descentralizării.”

***

Descentralizarea este una simplă şi este în folosul cetăţeanului, dacă ea se realizează. Pentru că îi permite să-şi rezolve la el acasă acele probleme pe care ar trebui să le rezolve la Chişinău sau în altă parte. Cu alte cuvinte, prin descentralizare, cetăţeanul economiseşte timp şi bani. Despre acest proces destul de anevoios vorbim şi cu Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

Europa Liberă: Chiar dumneavoastră, care reprezentaţi CALM-ul, aţi fost cei care aţi iniţiat dialogul dintre puterea locală şi cea centrală.

Viorel Furdui: „Parcă lucrurile comparativ, să spunem aşa, cu doi ani şi
jumătate în urmă, când a fost creat Congresul Autorităţilor Locale din Moldova s-au schimbat. Despre administraţia locală se vorbeşte deja altfel. Vocea administraţiei publice locale este auzită mai des, nu este încă ascultată în măsura potrivită. Se adoptă decizii, o sumedenie de decizii, care vizează administraţia publică locală, fără a ne întreba, fără a ţine cont de opinia noastră. Această problemă rămâne…”

Europa Liberă: Ce le sugeraţi dumneavoastră celor de la guvernare? De ce vreţi încă odată să-i atenţionaţi că e nevoie de acest dialog constant dintre puterea locală şi cea centrală? Că totuşi sunt o armată destul de impunătoare cei aproape nouă sute sau peste nouă sute…

Viorel Furdui: „...şi influentă.”

Europa Liberă: ...de primari.

Viorel Furdui: „Pe de o parte, nu-i dialog, pentru că un dialog adevărat înseamnă când două părţi, care se respectă una pe alta, se aşează, negociază anumite probleme de interes comun, se informează reciproc şi ajung la nişte concluzii comune, şi angajamente pe care le respectă. Acesta este dialog.”

Europa Liberă: Aveţi revendicări...

Viorel Furdui: „Astfel de dialog noi, din păcate, nu putem să zicem că avem.”

Europa Lliberă: … pe care le-aţi pune pe masa guvernării?

Viorel Furdui: „Revendicările, în sensul nostru, sunt nişte propuneri de politici, de exemplu, de modificări de legislaţii, de îmbunătăţire a situaţiei administraţiei publice locale…”

Europa Liberă: Domnule Furdui, Parlamentul a votat Strategia privind Descentralizarea. Parlamentul a promis că ajustează legislaţia şi încă aproape patruzeci de acte vor fi aduse în conformitate cu cerinţele vremii. Ce mai doriţi?

Viorel Furdui: „Dorim, în primul rând, ca toate aceste acte şi toate aceste lucruri, care s-au promis, să fie realizate... Dar ele nu pot fi realizate fără o implicare corespunzătoare a voinţei sau opiniei administraţiei publice locale, într-un dialog instituţionalizat, cu participarea reprezentaţilor administraţiei locale, pentru că noi strategii am avut.

Faptul că se menţionează că va fi schimbat un pachet foarte mare de legi, vor fi aduse îmbunătăţiri, aceasta nici pe departe nu garantează un efect. Pentru că nu pot fi aceste legi – deja practica Republicii Moldova demonstrează – aplicate, dacă ele nu sunt la momentul potrivit consultate şi nu trec prin sita aceasta, opinia aceasta a celor care vor trebui să le implementeze. Mă refer la administraţia publică locală, că la noi de atâta şi există o problemă foarte mare, că legile nu se implementează.”

Europa Liberă: Mecanismul căror legi nu e funcţional?

Viorel Furdui: „Păi aceeaşi Strategie de Descentralizare. Încă mai avem de discutat foarte multe. Chiar Strategia de Descentralizare sectorială în domeniul educaţiei...; există o diferenţă totală de opinii privind modul cum, cine şi în ce măsură trebuie să fie implicat în acest proces… şi responsabil. Aceeaşi Lege privind descentralizarea administrativă iarăşi deocamdată rămâne neaplicată. Noi am vorbit despre Legea finanţelor publice locale, deja este evident că nu va fi adoptată, chiar până la sfârşitul anului, cum s-a promis. Avem Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, avem Legea cu privire la parteneriatul public privat.

Nu există nici un caz încă de parteneriat public-privat în Republica Moldova, legea fiind adoptată, intrată în vigoare în 2008 şi aşa mai departe. Pe orice segment din domeniul administraţiei publice locale, din domeniul legislaţiei, pe orice segment, dacă aruncăm o privire, noi vedem că lucrurile sunt destul de confuze. Şi nu există o claritate privind modul cum vor fi implementate aceste legi.”

Europa Liberă: Aşa cum au acei de jos reproşuri la adresa guvernării, aşa ar putea şi guvernarea să aibă reproşuri la cei care guvernează local. De exemplu, vi s-ar putea spune: „Domnilor primari, v-aţi înhămat în acest jug, aţi fost conştienţi de responsabilităţi”.

Viorel Furdui: „Pe de o parte, ar avea un anumit sens aceste reproşuri. Dar totuşi situaţia este puţin diferită. În primul rând, nu o dată am menţionat acest lucru, primarii, de fapt, sunt unicii care au fost aleşi prin vot direct de către populaţie. Au mandatul direct al oamenilor şi se ciocnesc nemijlocit cu problemele cetăţenilor. Într-o ţară cu tradiţii democratice, unde într-adevăr comunităţile locale formează baza, fundamentul ţării, aceste persoane sunt la cel mai înalt grad de respect din partea societăţii. Pentru că ei sunt în contact cu populaţia şi soluţionează problemele.

Şi la noi, de fapt, în toate sondajele care se fac în Republica Moldova, locul doi după biserică îl ocupă administraţia publică locală. Aceasta înseamnă că, în pofida faptului că sunt învinuiţi de multe lucruri, reprezentaţii administraţiei locale, de fapt, populaţia are încredere în aceşti oameni. Însă, dacă ne uităm după atitudinea şi după statutul social, noi vedem că administraţia locală este tratată la cel mai jos nivel. De exemplu, un şofer de autobuz, care duce copiii acum la şcolile acestea de circumscripţie, are mai mare salariu, decât un primar.”

Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi acum pe majorarea salariului pentru primari?

Viorel Furdui: „Da, sigur. Cuţitul a ajuns la os pentru majoritatea primarilor. Acesta e un semnal destul de clar pentru clasa politică că…”

Europa Liberă: Ce semnal este acesta?

Viorel Furdui: „Semnal că mulţi din ei, dacă deja au călcat peste demnitatea lor şi pleacă la muncă în timpul concediilor, unii din ei pleacă la muncă...”

Europa Liberă: Peste hotare?

Viorel Furdui: „Să întreţină pe cineva, peste hotare, un primar, persoană cu funcţie de demnitate publică, sigur că pentru dânşii nu e o problemă să iasă în stradă, la urma urmei, sau să îşi manifeste prin alte forme protestul lor. Majorarea salariilor este doar un element. Şi nu odată am menţionat, şi la dumneavoastră în emisiune, este vorba despre o recunoaştere a statutului de ales local, de conducător al administraţiei publice locale, de primar care, de fapt, soluţionează foarte multe probleme în prezent.”

Europa Liberă: Dar el, când a venit în jilţul de primar, ştia la ce salariu vine?

Viorel Furdui: „Sigur, o parte considerabilă se avântă în alegeri, fiind împinşi şi de anumite partide care le promit susţinere şi mulţi din ei nu-şi dau seama despre locul unde ajung şi volumul responsabilităţilor, şi modul de interacţiune între diferiţi actori, în procesul de exercitare a atribuţiilor. Este absolut greşit să spui şi să generalizezi că primarii, de fapt, vin ca să-şi rezolve anumite interese. Pentru că numai cel care nu cunoaşte ce înseamnă o administraţie publică locală şi cum ea funcţionează în prezent poate să spună aceasta, pentru că un mai mare control decât asupra administraţiilor publice locale nu există. Cancelaria de stat, guvernul îi controlează, organele financiare, Ministerul Finanţelor îi controlează, judecătoriile, procuraturile şi, pur şi simplu, control politic în cadrul consiliilor... În aşa condiţii, închipuiţi-vă, ce fel de interese personale poţi să-ţi mai rezolvi?”

Europa Liberă: Domnule Furdui, mai toţi primarii deplâng felul cum se aprobă bugetul local. Şi ei spun cu glas tare: „Bugetul de stat ar trebui să se formeze de jos în sus şi nu invers. De ce nu obţineţi acest lucru pentru autorităţile locale?

Viorel Furdui: „În esenţă nu există bugete locale, pentru că şaptezeci-optzeci sau chiar nouăzeci de procente din bugetele acestea constituie nişte normative trimise de la centru, de la Ministerul Finanţelor şi în baza lor se fac nişte calcule. Acesta nu este buget local.”

Europa Liberă: De ce nu aţi reuşit să schimbaţi starea de lucruri?

Viorel Furdui: „Vreau să vă spun, totuşi, există un proiect de lege cu privire la modificarea finanţelor publice locale. Şi aceasta ne insuflă o anumită speranţă şi o perspectivă. S-a promis că va fi adoptat până la sfârşitul anului şi va fi pus în aplicare din 2014. Acest proiect de lege într-o anumită măsură schimbă situaţia, sperăm să schimbe. Daca va fi adoptat, sperăm în această schimbare.”