Cetăţenii pot solicita perfectarea actelor de identitate nu doar la locul de domiciliu, dar la orice oficiu de evidenţă şi documentare a populaţiei – si totuși aproape 250 mii de moldoveni sunt posesori ai pasapoartelor de tip URSS. De ce? La aceasta si alte intrebari va raspunde invitatul diminetii Pavel Filip, ministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Europa Liberă: S-ar zice că dumneavoastră aţi stăpâni soarta întregii populaţii a Republicii Moldova sau, mai degrabă, întreaga informaţie despre cetăţenii R. Moldova. Ce ar însemna acest lucru?
De aceea, Întreprinderea de Stat „Registru”, care este o întreprindere subordonată Ministerului şi este deţinătorul principalelor resurse informaţionale de stat, cum ar fi registrul populaţiei, registrul unităţilor de drept, registrul transportului, dar şi registrul conducătorilor auto. Vreau să vă zic că este o activitate imensă şi destul de dificilă. Şi pe cât este de accesibilă această informaţie sau accesul la aceste registre, pe atât suntem obligaţi să asigurăm şi securitatea datelor cu caracter personal. Lucru care, în principiu, îl şi asigurăm.”
Europa Liberă: Iată că Parlamentul Republicii Moldova a votat în primă lectură un proiect care interzice persoanelor ce deţin paşapoarte sovietice să participe la procesul electoral. Şi după 20 de ani de la proclamarea independenţei, mai sunt moldoveni care nu renunţă la paşaportul de tip sovietic. Credeţi că e ceva normal? Sau totuşi statul ar trebui să insiste ca toată populaţia să aibă acte naţionale?
Pavel Filip: „Eu nu cred că sunt în situaţia să comentez proiectul de lege. Doar vreau ă vă spun că această idee există şi a existat şi mai înainte. A pornit prin 2003, printr-o hotărâre de guvern prin care a fost stabilit termenul de valabilitate a actelor de identitate, adică a paşapoartelor sovietice modelul ’74, fiind valabile pe un termen nelimitat pentru persoanele care erau pensionare atunci, dar şi pentru persoanele care, din considerente religioase, au renunţat la actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, cu condiţia existenţei în aceste paşapoarte a menţiunilor despre cetăţenia Republicii Moldova, dar şi a numărului de identificare de stat, sigur în cazul pensionarilor, dar nu şi pentru cei care au renunţat din motive religioase.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar credeţi că este normal să se valideze documentul de identitate a unui stat care nu mai există?
Pavel Filip: „Nu, nu este normal. Cu atât mai mult că noi asigurăm primirea primului act de identitate sau schimbarea paşaportului sovietic pe buletinul de identitate naţional absolut gratis. Aşa că cetăţenii au posibilitatea să o facă.”
Europa Liberă: Această cifră este una reală? 270 de mii de cetăţeni ar fi posesori ai paşaportului sovietic?
Pavel Filip: „Din datele noastre, pare-mi-se, în jur de 240 de mii mai sunt cei care au paşapoarte ex-sovietice. Am făcut şi un calcul cam cât ar costa schimbul acestor paşapoarte.”
Europa Liberă: Cât ar costa?
Pavel Filip: „Cât ar costa bugetul? În jur de 33 milioane de lei.”
Europa Liberă: E o sumă mare, o găsiţi? O identificaţi dacă e nevoie?
Pavel Filip: „Sigur. Sigur că poate fi identificată, adică nu ar fi o problemă. Deja depinde care va fi hotărârea Legislativului. Dacă se impune într-un termen oarecare, noi vom încerca să asigurăm schimbul acestor paşapoarte. Dar, cu această ocazie, vreau să zic şi altceva, că sunt speculaţi acuma în societate, chiar în weekend am auzit că cei care posedă paşapoarte sovietice nu-şi vor mai putea primi pensiile după 1 ianuarie. Deci, sunt speculaţii. Dar oricum noi suntem gata pentru a schimba aceste paşapoarte pe acte de identitate ale Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În spaţiul CSI, Moldova ar fi unicul stat care mai validează acest document de identitate?
Pavel Filip: „Este adevărat. Moldova este ultimul stat.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, Moldova şi-a asumat angajamentul de a elibera în exclusivitate paşapoarte cu date biometrice. Aceasta fiind şi o condiţie obligatorie a Uniunii Europene, în perspectiva liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Şi ziceam despre acest contrast. Pe de o parte, paşapoarte cu date biometrice, parcă mergem în pas cu lumea şi, pe de altă parte, totuşi acest număr de cetăţeni moldoveni deocamdată impresionant care mai deţin paşaportul sovietic.
Pavel Filip: „Aşa este. Doar că paşaportul este un act de călătorie, adică paşaportul biometric, care se eliberează în exclusivitate deja de la 1 ianuarie 2011, iar buletinul de identitate este actul de identitate intern. Şi eu am zis şi repet, oamenii trebuie să cunoască foarte bine că primul buletin de identitate se perfectează gratuit. Aşa că nu există niciun impediment. Dar dacă va fi impus prin lege, atunci oamenii într-adevăr vor fi obligaţi să-şi schimbe deja paşapoartele.”
Europa Liberă: Aici sunt luaţi în consideraţie şi cetăţenii din stânga Nistrului, probabil?
Pavel Filip: „Da, sunt luaţi în consideraţie şi cetăţenii din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: În această cifră de 240 de mii de cetăţeni?
Pavel Filip: „Exact. Exact.”
Europa Liberă: E bine că aţi precizat acest detaliu. Vorbeam despre paşaportul cu date biometrice, care este cel mai protejat document pentru trecerea frontierelor. Şi este acceptat şi recunoscut de Uniunea Europeană în procesul de migraţie. Câţi cetăţeni posedă aceste paşapoarte?
Pavel Filip: „În jur de 500 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova deja şi-au primit paşaportul biometric.”
Europa Liberă: De acest document ar avea nevoie doar persoana care doreşte să călătorească în străinătate?
Pavel Filip: „Paşaportul, în general, este un act de călătorie pentru cei care părăsesc sau revin în Republica Moldova, sau călătoresc în străinătate. Şi este adevărat că paşaportul biometric este cel mai securizat. Şi este foarte important în procesul de negociere a regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană.
Chiar la ultima şedinţă de guvern a fost aprobat şi un proiect în care am propus aderarea Republicii Moldova la Memorandumul de Înţelegere privind Participarea Republicii Moldova în cadrul Directoriilor Cheilor Publice al Organizaţiilor Internaţionale ale Aviaţiei Civile, adică ICAO. În esenţă, aceasta va crea şi un sistem automatizat de nouă generaţie. Şi ar fi ultima condiţie din cadrul actelor de călătorie pentru regimul liberalizat de vize.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar pentru că mulţi ani procedura de perfectare a paşaportului sau a buletinului de identitate însemna timp şi nervi pierduţi, făcându-se uneori coadă la secţiile instituţiilor dumneavoastră, acuma procedura e una mai uşoară? Aţi simplificat regulile pentru perfectarea actelor de identitate? Ce presupun aceste schimbări?
Pavel Filip: „Este adevărat. Acuma, dacă veţi merge la oficiile noastre, nu veţi mai vedea cozi acolo. Dar vreau să vă zic că nu a fost un lucru simplu. Am făcut modificări în câteva etape. Primar, îmi aduc aminte, am făcut modificări în regulamentul de lucru al Întreprinderii de Stat „Registru”, cum ar fi deservirea cetăţenilor la birourile de evidenţă a populaţiei fără pauză de prânz, spre exemplu. Pentru că la prânz acestea se închideau şi atunci iarăşi se formau cozi.
Şi acuma cetăţenii au posibilitate de a perfecta actele chiar la orice birou de evidenţă şi nu numi la cel care este situat în raza domiciliului. Cu atât mai mult, în zilele de odihnă, adică şi sâmbătă, şi duminică se lucrează în trei centre mari, Chişinău, Comrat şi Bălţi. Dar am făcut şi operatorii universali. Adică nu mai sunt îngust specializaţi cei care perfectează paşaportul sau buletinul de identitate.”
Europa Liberă: Şi totuşi sunt voci care spun că îi costă ceva bani.
Pavel Filip: „Preţurile sunt comparabile, cu atât mai mult că noi le-am mai redus. Sunt mai degrabă accesibile, noi le-am redus,cel puţin, din momentul când am devenit eu ministru în acest guvern. Am avut două etape de reducere a preţului la paşapoartele biometrice. Dar am vrut să continuu şi mai departe. După care am făcut modificări şi în hotărârea de guvern şi am exclus actele de stare civilă în lista documentelor necesare pentru perfectarea actelor de identitate. Şi, ulterior ,am modificat şi legea din care am exclus şi obligativitatea de a prezenta livretul militar. După care am exclus şi informaţiile suplimentare de pe fişa de însoţire la actele de identitate, adică la buletinul de identitate, cum ar fi datele privind căsătoria, divorţul, copiii, evidenţa militară. Pentru că, dacă cunoaşteţi, atunci când mergeam la bancă, pentru a face careva operaţiuni, eram obligaţi să prezentăm buletinul de identitate, toate aceste date. Or, ce interes are banca să vadă care este starea mea civilă, sunt divorţat sau nu?”
Europa Liberă: Exact.
Pavel Filip: „Copii câţi am şi aşa mai departe. Şi, în ultimă instanţă, apropo, aceasta ne va da posibilitatea să avem buletinul de identitate de formatul ID1, adică de mărimea unui card bancar şi deja va fi perfectat de la 1 martie 2013.”
Europa Liberă: Şi cât va costa?
Pavel Filip: „Nu se va schimba preţul. Preţul va rămâne acelaşi.”
Europa Liberă: Care este impactul implementării Proiectului de transformare electronică a guvernului? Cât interes este din partea cetăţenilor? Şi cât de mult ar ajuta la combaterea flagelului încetăţenit în Republica Moldova, corupţia?
Pavel Filip: „Este un proiect foarte important. Dar trebuie să recunoaştem sau trebuie să menţionăm că noi suntem deja în era societăţii informaţionale. De aceea tehnologia informaţiei este şi urmează să fie omniprezentă. Eu de multe ori zic, atunci când vorbim despre proiectul e-transformare a guvernării sau transformarea electronică a guvernării, ar trebui mai întâi să luăm „e”-ul din faţă şi să vorbim doar de transformarea guvernării, pentru că tehnologia informaţiei nu vine să rezolve problemele unui guvern. Ea este doar un instrument prin care se transparentizează lucrurile la guvernare. Şi atunci este necesară multă voinţă politică. Dacă este voinţă politică, acest instrument este utilizat pe deplin. Or, dacă nu este, noi putem să vorbim foarte mult despre transformarea electronică a guvernării. Dar vreau să vă zică că, odată cu crearea Centrului de Guvernare Electronică, acest proiect se mişcă foarte bine în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Tot mai mult se discută despre necesitatea protejării copiilor de conţinutul internetului. Aveţi careva iniţiative în acest domeniu? De avantajele şi pericolele internetului cine ar trebui să aibă grijă, să se preocupe?
Pavel Filip: „Este adevărat. Chiar acuma la Dubai, zilele acestea, a fost o conferinţă internaţională a Uniuni Internaţionale de Telecomunicaţii unde s-a discutat despre guvernarea internetului. S-a discutat foarte aprins. Părerile au fost diferite. Statele Unite au avut o părere, statele din Asia au avut alte păreri. Dar astăzi deja vorbim despre guvernarea internetului, pentru că este şi ea o necesitate de bază, devine o necesitate de bază, aşa cum este energia electrică sau apa. Şi cu atât mai mult trebuie să avem grijă de conţinutul internetului. Aici se discută şi eu cred că ulterior vor fi adoptate şi nişte decizii în acest sens.”
Europa Liberă: Pot fi protejaţi copiii de conţinutul internetului?
Pavel Filip: „Cu siguranţă vor fi protejaţi, pentru că această întrebare se discută tot mai des în ultimul timp. De aceea conţinutul internetului tot ar trebui cumva guvernat, lucru care deja v-am spus că se discută foarte mult.”
Europa Liberă: Mulţumim foarte mult.
