Expertii trocii care a finantat Romania in perioada recesiunii, FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana, au incpeut negocierile cu reprezentantii guvernului roman, dupa o perioada in care Bucurestiul nu si-a facut aproape de loc temele.
Astfel principalele trei obiective asumate nu pot fi bifate de guvernantii romani: este vorba in primul rind despre (1) consolidarea cresterii economice, in conditiile in care cresterea pe anul trecut a fost aproape de zero, rata inflatiei, de 4,95 la suta a fost sub nivelul asteptat, iar problema arieratelor nu a fost rezolvata. (2) In al doilea rind privatizarea partiala prin intermediul bursei pentru sapte companii nationale (Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tarom, CFR Marfa, doar pachetul de la Transelectrica a fost vindut) a fost demrata si finalizata doar pentru una dintre ele. Actualul guvern de centru-stinga a inghetat, practic, aceasta promisiune in primavara anului trecut cind a venit la putere. (3)Iar in al treilea rind schimbarea mangerilor de la companiile de stat cu mangeri privati este un proiect care de-abia a inceput.
Desi Romania nu si-a atins principalele tinte asumate in acordul cu FMI, oficialii de la Bucuresti ar vrea sa primeasca de la expertii troicii unda verde pentru punerea in aplicare a celor doua idei de fond ale socailistilor pentru 2013: cresterea salariului minim de la 700 la 800 de lei, astfel incit leafa cea mai mica sa ajunga in scurt timp la 200 de euro si scaderea Taxei pe Valoarea Adaugata pentru alimentele de baza la 9 la suta, incepind cu un experiment pilot pentru pine.
Oficialii romani argumenteaza ca o crestere a salariului minim va aduce beneficii bugetului de stat, fiindca toti angajatorii vor fi obligati sa mareasca aceste venituri, pe care se vor plati apoi si impozite. Potrivit informatiilor prezentate de ministrul roman pentru Buget, Liviu Voinea, in sectorul privat 100 de mii de romani sint platiti sub salariul minim, iar 250 de mii sint platiti exact cu salariul minim
Consiliul National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii avertizeaza, insa, ca o crestere nominala a salariului minim cu 14,3 la suta ar trebui corelata cu evolutia productivitatii muncii, fiindca altfel vor aparea o serie de efecte negative printre care cresterea inflatiei, scaderea competititivitatii intreprinderilor mici, diminuarea exporturilor, cresterea numarului de falimente in zona afacerilor mici. Aceeasi analiza a Consiliului National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii scoate in evidenta ca marirea salariului minim ar insemna un effort financiar de 15 milioane de euro, ceea ce inseamna o crestere cu 0,8 la suta a fondului de salarii.
E putin probabil ca filosofia prudentiala a FMI sa permita o astfel de cheltuiala, iar aminarea de astazi a Ordonantei de Urgenta prin care guvernul Ponta isi propusese sa indexeze pensile cu 4 la suta ar putea fi o consecinta a discutiilor dintre ofcialii romani si cei ai troicii internationale. Discutie care are loc pe fondul prezentarii de catre Banca Mondiala a ultimului sau raport, Perspective Economice Globale, in care prognoza de crestere economica a Romaniei a fost inrautatita pe 2013 de la 2,8 la suta, la 1,6.
