Ministrul de externe al Ucrainei, Leonid Kojara, va vizita săptămâna viitoare Chișinăul în calitate de președinte în exercițiu al OSCE. În declarații făcute astăzi la sediul din Viena al organizației, Kojara a enumerat conflictul înghețat transnistrean de la granița Ucrainei ca o prioritate a președinției OSCE. Despre interesul Kievului pentru această chestiune a stat de vorbă Vasile Botnaru cu istoricul Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Prin organizarea întâlnirii de la Cernăuți, autoritățile ucrainene, care au preluat șefia OSCE la începutul anului 2013, confirmă angajamentul, făcut public, de a aborda chestiunea transnistreană ca una din prioritățile asumate în cadrul acestui mandate”.
Europa Liberă: Era şi firesc ca Ucraina să folosească, să pună umărul la soluţionarea conflictului transnistrean, din vecinătatea sa, folosind pârghiile oferite de președinția OSCE. Dar, de ce a inițiat aceste consultări cu o singură parte a formulei „5 plus 2”, cu Moscova?
Gheorgeh Cojocaru: „Aceasta ține, probabil de agenda, Ministerului ucrainean de Externe, dar se știe deja că după întâlnirea cu ministrul rus Serghei Lavrov la Cernăuți, va urma la mijlocul lunii februarie o reuniune la Lvov, în formatul deplin „5+2”.
Consultările ruso-ucrainene pe marginea diferendului transnistrean subliniază importanța pe care Kievul o acordă Moscovei în procesul general de negocieri și derivă, probabil, din considerațiile de ordin diplomatic și tactic care sunt puse la baza abordării acestui conflict de către administrația președintelui Ianukovici”.
Europa Liberă: Unii analişti de la Chişinău presupun că este o încercare de a dribla autorităţile moldovene. Ce se așteaptă, în general, de la aceste întâlniri bilaterale, la ce ar fi să se aștepte Republica Moldova, în acest sens?
Gheorgeh Cojocaru: „Prin această primă întâlnire, cele două părți arată că urmăresc o mai strânsă „coordonare” a pozițiilor în problema transnistreană. Dar, primul lucru care ar trebui subliniat în legătură cu dialogul ruso-ucrainean în chestiunea Transnistriei ar fi nevoia de transparență asupra acestui subiect atât în raport cu autoritățile de la Chișinău, cât și cu partenerii la formatul de negocieri. În orice caz așa ar trebui să fie, pentru ca discuțiile între cei doi mari vecini ai Republicii Moldova din Est să fie tratate cu maximă înțelegere și încredere. La fel, respectul față de suveranitatea și integralitatea teritorială a Moldovei sunt niște clauze indiscutabile la orice masă de negocieri diplomatice și politice. Numai într-un asemenea context se pot aștepta niște mișcări pozitive pe ansamblul acestui diferend „înghețat”.
Europa Liberă: Între timp, există nişte progrese colaterale. Mă refer la intenţia formării unei zone economice libere între Tiraspol și Odesa, proiect discutat la întâlnirea de la Cernăuți.
Gheorghe Cojocaru: „Proiectul acesta, care ar avea drept autor Tiraspolul, trebuie examinat cu atenția și responsabilitatea necesară, din perspectiva intereselor naționale fundamentale. Dacă acest proiect este susținut și de Ucraina și de Rusia, trebuie examinate cu aceeași atenție și interesele pe care le urmăresc aceste două mari state, sau Tiraspolul, ca parte componentă la această inițiativă, într-un context mai larg, european. Dificultatea care se întrezărește în calea acestui proiect este că și Ucraina, și Rusia nu pot juca rolul de arbitru, fiind ambele, mai mult sau mai puțin, părți direct interesate, ceea ce poate impulsiona, dar și frână reglementarea transnistreană”.
