„Şi preşedintele, şi primul ministru, şi toţi miniştrii trebuie să se teamă de public. Puterea care nu se teme comite crime”

Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, autorul şi prezentatorul emisiunii „Punct şi de la capăt”.

Am ales această piesă pentru coloana sonoră a emisiunii de astăzi nu doar pentru că Vladimir Vîsoțki ar fi împlinit, în urmă cu câteva zile 75 de ani (oare cine şi-l poate imagina ajungând la vârsta aceasta, după ce şi-a irosit viaţa, ca toţi artiştii de geniu?!!). Mi-a părut relevant mesajul acestui spectacol muzical. Dacă este adevărat că teatrul a apărut în Grecia Antică pentru a se exterioriza sentimente nepermise în societate, atunci Vîsoțki a ilustrat cu brio această presupusă raţiune. Dar, de ce fac teatru… politicienii? Ori de câte ori îmi pun această întrebare, mă împotmolesc în tot felul de personaje şi întâmplări şi, în cele din urmă, renunţ. Astăzi însă am să apelez la ajutoare.

Aşadar în studioul de la Chişinău al Europei Libere astăzi se află editorialistul şi profesorul universitar Petru Bogatu şi politologul Cornel Ciurea, director de programe la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS „Viitorul” .

Aş fi vrut să discutăm despre modul în care Alianţa ştie să traverseze criza aceasta. Nu la prima criză sunt, prin urmare, ar trebui să aibă experienţă. Întâi de toate, vreau să vă întreb cât de teatrală vi se pare această criză apărută, e adevărat, pe un teren foarte fertil, de această dată, teren pe care, vezi Doamne, l-ar fi afânat presa? Şi aici aş fi vrut să fac o paranteză, că cei care au acuzat presa că ar exploata o tragedie, de fapt, nu fac altceva decât să o exploateze în continuare foarte bine. Adică cei, care reproşează presei că ar fi ea cinică, ar fi trebuit să dea exemplu de umanism, dacă ar fi acesta un antonim pentru cinism, şi să contenească exploatarea acestei tragedii. Or, iată de la exploatarea imaginilor cu mormântul ajungem la exploatarea unor ameninţări şi, mai ales, mi se pare voit teatrală această inflamare, atunci când oamenii aflaţi într-o căsnicie, dacă mi se permite această comparaţie, se ameninţă unii pe alţii cu divorţul şi tot auzim: „Divorţul!” şi tot vine lupul, vine lupul, în sens că lupul acela din pădure, care fură oile, dar nu mai vine... Şi atunci la ce bun aceste ameninţări? Domnule Bogatu, cum credeţi, chiar e la marginea prăpastiei Alianţa sau se face de ochii lumii acest spectacol?

Petru Bogatu: „Nici la marginea prăpastiei şi nici de ochii lumii. Că e teatru? Da. Politica este un teatru şi politicienii sunt actori, ştim foarte bine. Nici nu au cum gestiona – pentru că aceasta a fost întrebarea, dacă am înţeles eu bine, această criză – pentru că într-adevăr este o criză, dacă nu politică, cel puţin, o criză de prestigiu pentru Alianţa pentru Integrare Europeană. Pentru că ei au provocat-o, chiar şi-au făcut-o cu mâinile lor. Nu este vorba, de fapt, de această moarte tragică, pe care o regretăm, la Pădurea Domnească. Dacă s-ar fi procedat corect, mai cu seamă, că erau acolo jurişti şi demnitari, care cunosc legile şi nu ar fi muşamalizat cazul, sau, cel puţin, ar fi reacţionat cu demnitate, atunci când s-a aflat în presă, de acum în ianuarie, incidentul era consumat demult. Evident că poate se alegea cineva cu nişte leziuni, era vreo cicatrice, care ar fi durut şi azi, fără doar şi poate, după acest caz. Dar nu se ajungea la situaţia monstruoasă, pur şi simplu, şi totodată lamentabilă pentru întreaga Alianţă.”

Europa Liberă: Domnule Bogatu, aici să fac paranteza. Dumneavoastră spuneţi: este evident că despre aceasta vorbim. Dar toată lumea oare înţelege la fel? Noi ne tot căznim să le spunem politicienilor că nu este vorba despre moarte, nu este vorba despre o dramă la vânătoare, ci este vorba despre modul în care au acţionat şi au ştiut să acţioneze demnitarii. Ei înţeleg acest lucru? Pentru că văd în „Ziarul de Gardă” citându-se un consilier, care, la nu ştiu câte săptămâni după acest incident, continuă să creadă că presa răscoleşte mortul şi nu înţelege că presa, de fapt, răscoleşte modul lor de a acţiona, ca demnitari.

Petru Bogatu: „Ei înţeleg. Sigur că înţeleg. Jucătorii din teren, cei mai importanţi, fără doar şi poate, înţeleg. Dar pentru că au fost prinşi pe picior greşit, nu vorbesc doar de Partidul Democrat şi Partidul Liberal, pentru că erau mai mulţi reprezentanţi care emană de la aceste două formaţiuni şi care, în fond, poartă răspundere pentru acest jurământ al tăcerii care a şi dus la criză. Vorbesc şi despre reacţia, până la un anumit punct, şi reacţia PLDM-ului, ulterioară. Ei înţeleg, dar fiind prinşi pe picior greşit, au deturnat discuţia cu bună ştiinţă.”

Europa Liberă: Deci aşa ştiu să se apere?

Petru Bogatu: „Aşa ştiu să se apere. Şi ziariştii de curte... trebuie să recunoaştem că sunt, acuma lucrul acesta se vede mai bine ca oricând, unii încearcă să demonstreze că Filat, Rusia, Kremlinul a regizat toată povestea aceasta, de la un capăt la altul. Nu înţeleg ce au regizat: moartea lui Paciu, pe urmă tăcerea lui Zubco şi bâlbâielile care au urmat?”

Europa Liberă: Acum fiţi atenţi cine ar vorbi: Petru Bogatu, cel care într-un roman recent apărut, descrie că prin Republica Moldova mişună spionii ruşi şi se confruntă cu cei americani. Poate s-au inspirat din romanul dumneavoastră cei care spun că e mâna Moscovei?

Petru Bogatu: „Realitatea ştim că bate filmul.”

Europa Liberă: Mă iertaţi că vă întrerup.

Petru Bogatu: „Dar că sunt spioni ruşi – aceasta este clar. S-ar supăra probabil Putin şi directorul FSB-ului dacă noi am nega acest lucru. De cealaltă parte, dându-şi seama că Lupu, de exemplu, Plahotniuc şi alţii au greşit enorm, chiar ulterior de acum, gestionând, aşa cum ai spus, această criză, încearcă, crezând că acum e acum, să-şi rezolve problemele cu unele persoane pe care nu le agreează. Aici se accentuează criza. În mod normal, pe data de 21 ianuarie, când a avut loc şedinţa extraordinară a Parlamentului şi a fost demis procurorul general Zubco, şi a fost creată o comisie, trebuia să aşteptăm ce va spune această comisie. Deşi aşteptările nu sunt extraordinare, având experienţa noastră cu diverse comisii care s-au împotmolit până acuma şi nu au venit cu niciun produs finit. Dar oricum trebuia să aşteptăm. Deci iată că au apărut în paralel şi nişte atacuri, nu spun acum fondate sau nefondate, care au venit dinspre PLDM, îndemnuri ca acesta să-şi dea demisia, în paralel au avut loc şi proteste, cu sloganul: „Alianţa fără Plahotniuc!” şi aşa mai departe – toate acestea au aprins spiritele. A urmat o altă acţiune stupidă, din punctul meu de vedere, a preşedintelui Parlamentului, Lupu, care, de obicei, cheamă toate componentele Alianţei, le îndeamnă să fie corecte, să negocieze orice pas, înainte să-l facă, iată că acuma, fără a consulta partenerii, a convocat această şedinţă extraordinară, care, din capul locului, era sterilă, mirosea a farsă, fapt care a încins şi mai mult spiritele de o parte şi de alta. Nu poate Alianţa gestiona problemele pe care şi le face cu mâna ei. Şi experienţa bogată de animozităţi se pare că nu-i foloseşte la nimic.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, cum răspundeţi dumneavoastră la întrebarea cât teatru şi cât adevăr este în acest scandal-monstru?

Cornel Ciurea: „Sigur este foarte mult teatru. Şi, din păcate, presa a insistat asupra aspectului teatralităţii. Nu prea sunt de acord cu faptul că presa a vorbit foarte mult despre tăinuirea cazului. A vorbit şi despre aceasta, despre acţiunile demnitarilor. Dar a vorbit foarte mult şi despre vânătoare. Chiar domnul Bogatu are un editorial foarte bun pe care l-am citit cu plăcere, deşi mi s-a părut un pic exagerat, dar autorul are dreptul să o facă, despre plăcerea de a ucide, inclusiv animale. Aceasta vreau să arăt, că s-a vorbit...”

Petru Bogatu: „Aceasta era o problemă adiacentă.”

Cornel Ciurea: „Da. Dar am impresia că editorialul acesta a fost cel mai bun din toate pe care le-aţi scris în ultimul timp. Deci partea savuroasă, partea spectaculară a fost scoasă la suprafaţă şi a fost deliciul publicului. A propos aş vrea să vă atenţionez: deliciul a fost determinat de un omor. Deci e fascinant diabolicul. Dar anume asupra acestor aspecte fascinante ale unui caz tragic s-a insistat foarte mult. Atât de mult am fost impresionat de felul în care a fost sucit şi răsucit cazul în mass-media, încât am citit cele două piese foarte cunoscute, „Dramă la vânătoare” de Anton Cehov şi „Vânătoarea de raţe” a lui Alexandr Vampilov. E adevărat că la Vampilov n-am găsit vânătoare. Acest caz, ca să mă refer la teatralitate, a influenţat şi lecturile mele din ultimul timp. Deci cred că a fost foarte mult teatru, care nu a vizat neapărat acţiunile demnitarilor, acţiunile lui Zubco. Ne amintim cât de mult s-a vorbit despre caracterul ramei, ne amintim cât de mult s-a vorbit despre plasarea vânătorilor. Deci toate aceste aspecte au constituit deliciul piesei zile în şir. Totul este bine şi frumos atâta timp cât nu vizează un omor, deci un caz tragic. Un caz tragic a reuşit să devină, la un moment dat, un lucru fascinant, un lucru de admirat, un lucru de urmărit, ceea ce mi se pare mult prea mult.”

Petru Bogatu: „Nu sunt de acord aici. Da, într-adevăr s-a dat atenţie şi vânătorii. Dar presa – să mă iertaţi, funcţionează după anumite reguli – nu avea cum să evite acest subiect, având în vedere faptul că ulterior s-a constatat că la această vânătoare s-au comis şi alte ilegalităţi, decât omorul propriu-zis. Evident că aceste lucruri n-aveau cum să nu fie dezbătute în presă. Şi era straniu dacă presa nu stăruia asupra acestor fapte.”

Europa Liberă: Circumstanţe agravante care probabil le va examina şi comisia parlamentară.

Petru Bogatu: „Mai mult decât atât, acum, cunoscând noi aceste circumstanţe agravante, ne dăm seama de ce s-au speriat participanţii la vânătoare, de ce au impus această omertă, această lege a tăcerii. Pentru că s-au speriat nu doar de moartea comisă, ci şi de împrejurările în care s-a întâmplat aceasta: la o vânătoare ilegală, cu cartuşe care sunt interzise, chiar pe timp de război.”

Europa Liberă: Eu aş vrea totuşi să ieşim din zona acestui interes firesc, dar neproductiv, spre leziunea pe care o suportă Alianţa. Aţi fost de acord cu toţii că există foarte mult teatru, foarte mult spectacol deliberat. Dar leziunea aceasta, care o produc ei cu bună ştiinţă în faţa publicului, oare nu le-ar putea dăuna lor tuturor?

Petru Bogatu: „Eu am impresia că aceste acuzaţii puerile, în fond, cu destrămarea Alianţei, cu faptul că Filat vrea...”

Europa Liberă: Harbuz.

Petru Bogatu: „Harbuz din nou şi că mai nu face aceasta împreună cu Rusia, şi cu serviciile secrete ruseşti – acestea sunt nişte hachiţe, nişte lucruri, pur şi simplu, caraghioase şi vin din lipsă de idei. Pentru că, am spus deja, pomenindu-se într-o situaţie jenantă după cazul Zubco, unii lideri politici au comis o sumedenie de erori, neştiind cum să reacţioneze. Chiar exemplul cu Plahotniuc, când a venit nitam-nisam şi a propus un lucru stupid, din punctul meu de vedere, care pare fascinant, ca să zic şi eu, să utilizez acest cuvânt, să cedeze funcţia de procuror opoziţiei. Da, pare un lucru extraordinar de generos.”

Europa Liberă: La pachet, cu alte două.

Petru Bogatu: „Da. Da de ce nu? Opoziţia, vedeţi? Se mai întâmplă şi în alte ţări, când unele funcţii sunt oferite opoziţiei. În Statele Unite recent Obama l-a făcut pe un fost senator republican ministru al Apărării, în România, George-Cristian Maior, în momentul când a fost desemnat de Băsescu director al Serviciului Român de Informaţii, era PSD-ist, reprezentant al Partidului Social Democrat şi aşa mai departe. Dar nu e cazul Procuraturii. Noi vorbim, de patru ani de zile, de când a venit Alianţa, despre independenţa justiţiei. Când vorbesc de justiţie, vorbesc de toate instituţiile care ţin de justiţie. Procuratura este singura instituţie din acest domeniu unde reforma încă nici n-a început şi, când colo, s-o oferim opoziţiei, în loc să creăm un mecanism, ca procurorul să fie o persoană neangajată politic şi să respecte legea, nu partidele.”

Europa Liberă: Şi mai ales că vedem că a lăsat mască pe colegii, chiar fruntaşii din Partidul Democrat, această propunere. Adică în sensul acesta domnul Plahotniuc a dat dovadă de indisciplină de partid de mai multe ori pentru că lansa tot felul de propuneri fără partid.

Petru Bogatu: „Aceasta dovedeşte numai ca în jocul de fotbal sau baschet, când jucătorul nu are soluţii, când nu merge nici driblingul, nici combinaţiile nu ţin, atunci …”

Europa Liberă: Faultează.

Petru Bogatu: „Faultează dar şi, în fond, se face de râs şi este huiduit de tribună. Ca să răspund la întrebarea despre reacţia publicului, a electoratului, adică sigur că au de pierdut partidele, toate partidele din Alianţă. PLDM-ul a crezut că, din contra, câştigă puncte. În fond într-adevăr el nu poartă nicio vină pentru ceea ce s-a întâmplat. Dar modul în care a reacţionat mai târziu, mă refer la ziua de 21 decembrie, şedinţa extraordinară când două persoane, doi deputaţi PLDM, au cerut şi demisia lui Plahotniuc, mă gândesc că totuşi PLDM-ul nu are o strategie, din acest punct de vedere, nu ştie, în fond , care vor fi paşii următori pe care trebuie să-i facă, acţionează uneori din impuls. Nu surprindem radio ascultătorii, spunându-le că este o problemă în relaţiile dintre Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc. Deşi nu sunt de acord cu colegii. Cred că e o ipoteză total subversivă, care încearcă să demonstreze că, în fond, toată această daraveră, tot acest conflict este rezultatul neînţelegerilor dintre Plahotniuc şi Filat, nu.”

Europa Liberă: Mihai Ghimpu acreditează ideea care spune: „Cei doi Vlăduţi”.

Petru Bogatu: „Da, şi nu numai. Şi ziariştii de curte spun acelaşi lucru. Problema este mult mai serioasă. Toţi au de
pierdut. Toţi au de pierdut. Nu este vorba de destrămarea Alianţei, din punctul meu de vedere, dacă aceasta este întrebarea, pentru că nu este posibilă. Ai spus la început că e o ceartă de familie. Familia se menţine pe anumite principii şi interese morale, şi economice şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Deci nu le mai spuneţi valori, da?

Petru Bogatu: „Sunt valori, dacă vrei. Şi atâta timp cât...”

Europa Liberă: Ocoliţi cuvântul?

Petru Bogatu: „Şi atâta timp cât aceste interese dictează ca familia să rămână întreagă, ea va exista. Sigur că sunt şi excepţii, care întăresc această regulă. Deci şi aici este aceeaşi situaţie. Nu văd cum s-ar destrăma Alianţa, nu văd cum ar fi dată peste cap majoritatea parlamentară, chiar cu toate aceste certuri. Pentru că atunci PD-ul şi PL-ul ar trebui să retragă sprijinul pentru guvernul Filat, iar lucrul acesta este, din punctul meu de vedere, unul catastrofal pentru cele două partide.”

Europa Liberă: Dar poate toată lumea înţelege foarte bine că nu au încotro, că ei, de fapt, sunt trei pe o insulă, sub un palmier şi, oricâte alegeri s-ar produce, oricum o să-i adune împreună.

Petru Bogatu: „Exact, exact. Şi aceasta explică presiunea pe care o pune PLDM-ul acum pe acele două partide, mai cu seamă, în ceea ce priveşte demisia lui Plahotniuc.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, impresia dumneavoastră: s-ar putea destrăma? Atunci când cineva îi reproşează lui Filat, de exemplu, că: „Vai de mine! A pornit harbuzul!”, tevatura aceasta cu Moscova, cu Voronin, mă întreb oare Filat nu ştie să citească şi el sondajele, în care foarte clar apare răspunsul la întrebarea: „Cine va ajunge în Parlament?” Tot ăia şi tot în configuraţia aia.

Cornel Ciurea: „Bun. Voi susţine un alt punct de vedere decât cel avansat de domnul Bogatu, tocmai pentru a da contrast discuţiei. Eu chiar cred că există o doză foarte mare de interpersonal, de iraţionalitate în acest conflict. Tocmai din această cauză admit ipoteza că poate Alianţa se poate destrăma, chiar dacă interesele raţionale ale actorilor politici implicaţi determină menţinerea Alianţei. Cu toate acestea, vedem acest conflict. Domnul Bogatu a vorbit despre faptul că PLDM-ul nu are o strategie. De fapt nu este implicat în mod direct şi nemijlocit în acest conflict. Putem spune că nu prea are treabă cu acest conflict, dar a avut nişte puseuri iraţionale. Şi domnul Bogatu a punctat foarte bine apariţia celor doi deputaţi şi a doamnelor care au ţinut nişte discursuri savurate iarăşi de presă, dar care arătau că, de fapt, PLDM-ul vrea să meargă până la ultima consecinţă, adică chiar până la destrămarea Alianţei, întrucât vroiau să-l doboare pe cel mai important om din PD sau numărul doi din PD, ceea ce…”

Europa Liberă: Dar poate ei sunt rebelii partidului, ca şi în cazul lui Filat-Plahotniuc?

Cornel Ciurea: „Nu, s-a spus că aceste declaraţii, care au fost făcute, nu reprezintă punctul de vedere al PLDM-ul, dar exprimă starea de spirit. A fost o asemenea declaraţie.”

Petru Bogatu: „A fost o declaraţie, făcută chiar de liderul partidului şi de prim-ministrul Vlad Filat.”

Cornel Ciurea: „Da, ca să vedem acest dezmăţ emoţional. El a existat. Bine, cuvântul este poate prea tare, mai curând un entuziasm cu sensul minus: „Haideţi să-l doborâm pe Plahotniuc”, pentru ca ulterior, peste câteva zile, spiritele să se calmeze. Or, tocmai aceste oscilaţii, aceste fluctuaţii emoţionale demonstrează că există o iraţionalitate în tot acest conflict. Dar se pare că pentru moment bunul simţ câştigă, fără să avem garanţia ca, la un moment dat, iraţionalitatea să nu triumfe asupra raţionalităţii.”

Petru Bogatu: „Cornel Ciurea nu m-a contrazis pentru că am spus şi eu că acţionează adesea PLDM-ul din impuls. Dar nu sunt de-acord că, poate a creat impresia aceasta PLDM-ul atunci când a lansat acest atac prin acei doi deputaţi, dar nu cred că şi-a propus destrămarea Alianţei. Pur şi simplu, PLDM-ul a simţit că este un offside, ca să zic aşa, PD-ul şi a încercat să profite de această slăbiciune a Partidului Democrat, şi a încercat să-l determine să renunţe la Plahotniuc.”

Europa Liberă: Punctul în care v-a contrazis totuşi este că ostilităţile şi adversităţile sau rivalităţile interpersonale ar putea, mă rog, să fie mult mai periculoase, decât le credeţi dumneavoastră. Dar întrebarea mea următoare ar fi dacă această spălătorie de rufe, scoasă în public, este dovada democraţiei, aşa cum încercau unii politicieni să ne convingă că vezi Doamne, că dacă s-a ajuns să se discute la televizor despre aceasta, despre Pădurea Domnească, dar şi despre tot ce a urmat şi schimbul acesta de replici este dovada democraţiei, ceea ce ar fi fost imposibil pe vremea comuniştilor. Aşa e sau nu, domnule Bogatu?

Petru Bogatu: „Trebuie să privim nuanţat acest lucru. Dacă ai amintit de comunişti…”

Europa Liberă: Nu, de comunişti nu mai vreau să amintesc.

Petru Bogatu: „Dar eu vreau. Pentru că, haideţi să ne imaginăm că toată treaba aceasta s-a întâmplat sub comunişti. Am în vedere vânătoarea, un incident tragic, şi pe urmă legea tăcerii, omerta. Vă asigur că acest spirit de gaşcă, pentru că sub comunişti s-au făcut multe ilegalităţi – pe urmă unele s-au aflat, altele nu – acest spirit de gaşcă ar fi asigurat ca societatea să nu afle nimic şi fărădelegea să triumfe, până la urmă.”

Europa Liberă: Aceasta ştim, domnule Bogatu. S-au ascuns multe lucruri.

Petru Bogatu: „Nu, nu. Eu răspund la întrebarea pe care mi-ai adresat-o. Tocmai că este bine pe de o parte că la guvernare este o coaliţie, că acest fapt, competiţia între jucători permite să fie îndreptate nişte lucruri, pe care societatea nu poate să le îndrepte, pentru că, aşa cum zic americanii, orice putere fără supraveghere publică este coruptă şi stupidă.”

Europa Liberă: OK. De aici rezultă întrebarea mea: dacă următorul procuror va acţiona doar de frică să fie turnat, dat în gât sau va înţelege ceva din această tevatură? Dacă într-adevăr Alianţa va deveni aşa cum ne-a anunţat, bazată pe principii şi valori?

Petru Bogatu: „ Şi nu numai viitorul procuror. Toţi.”

Europa Liberă: De o vorbă.

Petru Bogatu: „Şi preşedintele, şi primul ministru, şi toţi miniştrii trebuie să se teamă – de Dumnezeu nu cred că se tem – trebuie să se teamă de public. Iar reprezentatul societăţii este presa, în special, nu numai, dar presa. Trebuie să se teamă. Aceasta am vrut să spun, când vorbeam de puterea stupidă şi coruptă. Puterea care nu se teme, aşa cum a fost sub Voronin, comite crime. Şi comite cu ferma convingere că nu va purta răspundere pentru aceasta. Eu nu vreau un astfel de regim şi, din acest punct de vedere, este foarte bine. Altceva e că, în urma lipsei de cultură politică şi din cauza unor gesturi iraţionale, lucrurile degenerează.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, de acum încolo puterea va învăţa doar să ascundă mai bine incidentele sau chiar va acţiona, aşa cum vrea societatea?

Cornel Ciurea: „Puterea are o capacitate deseori nelimitată de a-şi ascunde faptele. Dar în sistemele democratice, inclusiv într-un sistem care există în Republica Moldova, vedem că există excepţii. Acest lucru se datorează poate nu atât mass-mediei şi societăţii civile, cât contraputerii. Pentru că puterea naşte contraputere şi această contraputere – care uneori este mai puternică decât puterea oficială – reuşeşte să scoată la lumină anumite fapte, iar noi cu toţii profităm. Aţi întrebat dacă sistemul, dacă politicul din Republica Moldova are de câştigat de pe urma acestui caz. Eu cred că da, dar cu condiţia că toate aceste discuţii să fie echilibrate şi să nu fie doar manipulare, ci să fie oameni care să arate şi părţile întunecate ale acestui caz, pentru că s-a şi manipulat foarte mult. Democraţia este un sistem al făţărniciei organizate în care politicienii trebuie să-şi zâmbească unul altuia, chiar dacă sunt inamici. Păi iată tocmai acest lucru s-a întâmplat. Iar acest caz că, de fapt, în Alianţă nu sunt doar prieteni, încă o dată a arătat acest lucru, ci sunt şi adversari care sunt gata să se sugrume unul pe altul. Dar, în acelaşi timp, tocmai acest caz arată că ei sunt siliţi să convieţuiască. Din această cauză îmi exprim speranţa că Alianţa va rezista acestei încercări. Deci această încercare a fost una de bun augur. Ea a fost un test al rezistenţei, al solidităţii acestei Alianţe.”

Petru Bogatu: „În toate coaliţiile din toată lumea sunt adversari membrii coaliţiei. Da, l-aţi auzit pe liderul Partidului Liberal Democrat din Marea Britanie, el a spus că se opune categoric referendumului lui David Cameron.”

Cornel Ciurea: „Da, Nick Clegg.”

Petru Bogatu: „Da.”

Cornel Ciurea: „Dar uneori avem senzaţia că ei sunt prieteni, atunci când apar la televizor şi îşi zâmbesc, îşi strâng mâna.”

Petru Bogatu: „Normal, normal.”

Cornel Ciurea: „Alianţa e beton.”

Europa Liberă: Întrebarea de final este dacă se poate întâmpla ca destrămarea Alianţei să producă un colaps antieuropean pentru Republica Moldova? Sau acesta iarăşi e un bau-bau inventat, domnule Bogatu?

Petru Bogatu: „În lumea aceasta nu sunt lucruri imposibile. Şi sigur că s-ar putea să se producă cele mai neverosimile scenarii. Nu pun mâna în foc că nu se va întâmpla aceasta, niciodată. Dar logic vorbind şi dacă totuşi pe terenul raţionalului reuşesc să rămână jucătorii
din Alianţă, coaliţia de guvernământ nu se va destrăma, din punctul meu de vedere. În cazul în care se va destrăma, sigur că efectele vor fi dezastruoase, ne vom îneca ca ţiganul la mal. Nu ştiu dacă am fost corect politic acum. Pentru că, a propos, chiar la începutul acestui an, coincidenţă sau nu, semnele că totuşi Republica Moldova este într-o logică acuma de pre-aderare şi are şanse mari să semneze Acordul de Asociere şi să progreseze, să avanseze pe trenul integrării europene, zic aceste semne s-au înmulţit, şi ar fi ciudat şi de râsul curcilor, dacă am capota, în aceste condiţii.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, dumneavoastră cum credeţi, Vilniusul din toamnă îi va determina să se domolească sau nu?

Cornel Ciurea: „Şi nu doar Vilniusul din toamnă, ci şi ambasadorii care se află astăzi în Republica Moldova şi ei cred transmit nişte mesaje raţionale. Chiar dacă ei, ambasadorii străini, în special, partenerii noştri occidentali, ar saluta o campanie anticorupţie mai energică şi găsim elemente ale unei asemenea campanii în acest incident din Pădurea Domnească. Oricum nici ei nu cred că ar prefera să împingă lucrurile prea departe, pentru a scufunda barca politică. Între o campanie anticorupţie, şi Alianţă, şi factorul politic totuşi primează factorul politic. Din această cauză eu cred că şi din partea lor vine o invitaţie la un dialog raţional, nu la un dezmăţ.”

Petru Bogatu: „Da, de acord.”

Europa Liberă: Deci per total, avem un pronostic optimist, înţeleg?

Cornel Ciurea: „N-avem încotro.”

Petru Bogatu: „Nu cred că este optimist. Pentru că nu am exclus şi un deznodământ nefericit. Dar am spus doar dacă, în fond, rămân raţionali, politicienii şi într-adevăr vor asculta şi de partenerii noştri occidentali care totuşi pornesc de la ideea că... şi ei ne îndeamnă să combatem corupţia, dar pornesc totuşi de la paradigma arhicunoscută că politica este arta posibilului, probabil că lucrurile se vor tempera aici.”

Europa Liberă: Da, cu înecatul la mal sigur că ar fi mare păcat. Deci nu ştiu: acesta e pronostic optimist sau pesimist. Dar nu mi-aş dori nici eu să se înece Republica Moldova la mal.