Democraţii vor revenirea la o preferinţă fiscală pentru business, despre care, atunci când fusese anulată, se credea că era folosită de oamenii de afaceri pentru evaziuni. Investiţiile în utilaj ar trebui să continue să fie scutite de TVA şi taxa vamală, afirmă grupul parlamentar al democraţilor, aşa cum au fost din 2007 şi până la începutul acestui an, pentru ca oamenii de afaceri să fie mai interesaţi să aducă acasă de peste hotare tehnologii moderne. De ce a fost nevoie să se anuleze ceva ca în doar câteva luni să se revină la acelaşi subiect şi cât de mult ar putea o facilitate de acest gen stimula investiţiile? Răspunsuri la aceste şi alte întrebări într-o discuţie cu autorul iniţiativei legislative, deputatul democrat Iurie Bolboceanu.
Europa Liberă: Bună dimineaţa, dle deputat. Aşadar, propuneţi revenirea la anumite scutiri promovare încă de Vladimir Voronin atunci când domnia sa era preşedinte şi pe care le anulaserăţi în Parlament nu demult. Probabil când v-aţi gândit că ar fi bine să se revină la aceste scutiri v-aţi bazat pe nişte cifre. Care sunt aceste cifre ce ar justifica nevoia scutirilor, dle Bolboceanu?
Iurie Bolboceanu: „În primul rând, aş vrea să menţionez că ne-am bazat pe o logică, concretizată de nişte cifre a dinamicii investiţiilor, sau introducerii activelor materiale destinate includerii în capitalul statutar sau social aşa cum a fost până la 1 ianuarie 2011.”
Europa Liberă: Nu se mai fac investiţii?
Iurie Bolboceanu: „Se mai fac, chiar dacă noi vorbim despre o criză regională, despre o criză financiară mondială. Vreau să vă zic: dinamica acestor cifre pentru Republica Moldova, pentru ultimii ani a fost pozitivă şi dacă să ne uităm la ea, atunci în ultimii 3-4 ani, 2009-2012, în 2009 aceste investiţii s-au majorat în fiecare an cu aproximativ 100 milioane lei.”
Europa Liberă: Şi atunci?
Iurie Bolboceanu: „Şi atunci, aceasta ne demonstra că aceste facilităţi, chiar în pofida unei crize regionale, financiare mondiale, acest mecanism pentru economia Republicii Moldova avea un trend pozitiv pentru că aceste investiţii se majorau. În anul 2012, avem invers, o scădere cu 100 milioane. Cunoaşteţi, anul 2012 – anularea cotei zero pe impozitul pe venit, în iunie – anularea acestui mecanism de introducere a activelor materiale destinate includerii în capitalul social; noi am făcut o concluzie că această situaţie, referitor la promovarea investiţiilor, are un trend destul de negativ după anularea acestor facilităţi a investiţiilor.”
Europa Liberă: Dumneavoastră afirmaţi că în loc să se câştigăm, am pierdut 100 milioane în investiţii?
Iurie Bolboceanu: „Eu nu aş spune aşa, acesta este un băţ cu două capete. Eu înţeleg ce a urmărit Guvernul când a propus anularea acestei facilităţi. Noi avem o situaţie când bugetul necesită cheltuieli tot mai mari şi mai mari. După această situaţie, nu reuşesc veniturile şi atunci, sunt căutate soluţii pentru a majora veniturile. Cu regret, noi avem o situaţie când reuşim cu greu să extindem baza fiscală şi atunci mergem pe varianta cea mai simplă – ori majorăm o parte din impozite, ori anulăm o parte din facilităţile în vigoare.”
Europa Liberă: Când aţi anulat mai multe facilităţi fiscale, fiind vorba mai ales de scutirea de impozitul pe profit pentru investiţiile în dezvoltarea afacerii, era invocat argumentul că oamenii de afaceri profită în mod fraudulos de aceste facilităţi pentru a-şi satisface alte interese decât dezvoltarea afacerii. Adică spun ca au investit o oarecare suma în utilaj, dar nu o fac si profita nemeritat de aceste scutiri. Se invocau chiar cifre de ordinul sutelor de milioane pe are le-ar fi pierdut bugetul pe aceasta cale, fiind vorba ce-i drept mai mult de impozitul pe profit. Acum nu mai este valabil acest contraargument? Credeţi că nu se va întâmpla astfel?
Iurie Bolboceanu: „Sunt două lucruri cu caracter diferit. Ele au un scop unic ca rezultat financiar, dar au caracter diferit. Unu - atunci când vorbim despre anularea cotei zero la impozitul pe venit şi doi, anularea introducerii activelor materiale destinate includerii în capitalul statutar. Referitor la anularea cotei zero, ea oricum era o facilitate pentru promovarea investiţiilor, destul de importantă, dar eu aici aş fi de a cord cu ceea ce a întreprins Guvernul impozitul pe venit este unul dintre impozitele de bază ale sistemului de impozite directe ale PIB. Este destul de important.
Noi avem o situaţie când peste 90% dintre impozitele acumulate în buget sunt impozite indirecte, adică sunt impozitele pe costuri. Noi avem o necesitate absolut directă de a majora partea veniturilor directe, impozitelor directe în buget. Dar a doua facilitate, care prevede impozitarea introducerii activelor în capitalul statutar al întreprinselor şi agenţilor economici şi autohtoni şi străini, mie mi se pare că a fost făcută în grabă, pentru a majora impozitele la buget. În perspectivă aceasta ne va aduce lucruri destul de negative şi acest trend se observă deja pentru 2012.”
Europa Liberă: Domnule Bolboceanu, dar ce-l va împiedică pe antreprenor sa aducă în ţară o maşină pentru el, dar s-o înregistreze pe firma sa şi astfel să nu plătească TVA şi taxă vamală? Înţeleg că aşa proceda anterior multă lume.
Iurie Bolboceanu: „Eu nu am o analiză şi nu exclud că existau şi abateri de la norma legală, dar eu cred că aceste abateri erau pe potrivă pe cât regulamentul de gestionare al acestui sistem care era în vigoare a permis aceste lucruri. Noi putem modifica regula de joc, o putem face mai dură, dar să nu fie afectat sistemul investiţional. Această normă, care a existat până în 2012, ea a demonstrat că este destul de eficientă şi este ca un fel de fundament al investiţiilor, în special în sectorul real.”
Europa Liberă: În câteva săptămâni la Chişinău va veni o misiune FMI. Discuţiile se aşteaptă a fi foarte complicate. Credeţi că FMI se va uita cu ochi buni la o situaţie în care mai întâi se anulează nişte facilităţi despre care se crede că nu funcţionează chiar aşa cum trebuie, iar după aceasta se propune reintroducerea lor?
Iurie Bolboceanu: „Eu nu aş aborda această situaţie în acest fel. Eu cred că FMI nu ar trebui să se amestece în mecanismele noastre interne. De altfel, FMI tot timpul a condiţionat raportul dintre venituri şi cheltuieli, adică deficitul bugetar şi tot timpul a condiţionat atunci când nu este creştere fiscală cu diminuarea cheltuielilor. Dar acest lucru noi îl decidem – care cheltuieli le diminuăm?
Din motivul că noi, în Republica Moldova, tot timpul am considerat salariile, pensiile, cheltuielile sociale de neatins, atunci, este clar că toate aceste lucruri se referă la toate celelalte cheltuieli, inclusiv la facilităţi. Aş vrea să menţionez că aceste prevederi care promovează acest proiect de lege, care au fost promovate până în 2012, ele sunt şi un angajament asumat de Guvern prin programul său de activitate de integrare europeană 2011-2014.”
