Liderii guvernării dezmint că ar dori alegeri anticipate, dar se acuză reciproc că ar face tot ca să le declanșeze, opoziția comunistă susține anticipatele fățiș așa cum a făcut de ani de zile. Liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat marți portalului glasul.md că partidul său nu va colabora cu niciunul din partidele de guvernare, nu va da vot de încredere guvernului și vrea alegeri anticipate. Liliana Barbăroșie s-a interesat dacă actuala criză din sânul guvernării a creat premize legale pentru eventuale anticipate:
Constituţia Republicii Moldova prevede două situaţii în care se declanşează anticipate din alte cauze decât incapacitatea parlamentului de a alege un şef de stat. Prima ar fi ca forul legislativ să nu poată adopta nici o lege timp de trei luni, ceea ce l-ar impune pe şeful statului să-l dizolve ca fiind nefuncţional.
Expertul în drept constituţional, Nicolae Osmochescu, găseşte puţin probabilă o astfel de evoluţie, chiar şi în condiţiile rupturii care s-a produs între partidele din coaliţie, pentru că grupurile parlamentare, chiar şi certate între ele, ar putea oricând să convină asupra unui anumit proiect pe care să-l adopte, mimând astfel ieşirea din blocaj ca să evite dizolvarea:
„Multe precedente au existat când se mergea până aproape de trei luni şi apoi adoptau două-trei legi şi iarăşi începea termenul să se scurgă”.
O altă situaţie care ar duce inevitabil la anticipate ar fi ca parlamentul să-i exprime vot de neîncredere actualului guvern, iar un alt guvern să nu poată fi ales timp de 45 de zile şi cu consumarea a două propuneri de candidaţi înaintate de şeful statului.
Ca să facă guvernul Filat să plece ar fi suficient votul unei majorităţi simple, adică de 51 de deputaţi, pentru o moţiune înaintată de un sfert din legiuitori. Numai că o majoritate ad-hoc, ce ar vota pentru a astfel de moţiune, ar trebui să fie ulterior capabilă să cadă de acord şi asupra unui nou premier. Pentru că în caz contrar, ar fi suficiente două tentative eşuate de vot pentru propunerea şefului statului ca mecanismul anticipatelor să se declanşeze aproape automat.
S-ar putea totuşi admite că n cazul demiterii guvernului actual, o oarecare alianţă nouă ar putea desemna un guvern care cel puţin să întindă din timp până la alegerile ordinare, date fiind raporturile extrem de co0mplicate care există în acest moment între toate grupurile parlamentare, nu doar opoziţie şi majoritari?
Majoritatea experţilor, printre ei Mihai Petrache, sunt mai degrabă sceptici:
„Ăsta se numeşte concubinaj politic, în fond, dar e mai puţin aplicabil pentru Republica Moldova. La noi se constituie parcă o majoritate stabilă nu avem stabilitate. Dar vrem să avem stabilitate în condiţii de concubinaj. Aşa că va trebui să mai treacă mult timp ca să ajungem la cultura politică franceză sau…”
Şi punctul de vedere al lui Nicolae Osmochescu:
„Toate formulele acestea sunt neviabile şi de aceea eu cred că cel care va spune primul nu alianţei, va spune da anticipatelor. Sunt necesare schimbări în acord, pentru că un nou acord eu consider că nu e posibil. Dar cine va spune nu oficial, va provoca anticipate”, conchide Nicolae Osmochescu.