Curtea Constituţională de la Chişinău a publicat pe site-ul său oficial opinia Comisiei de la Veneţia în care se sugerează că autorităţile de la Chişinău au greşit atunci când au interzis utilizarea simbolurilor comuniste secera şi ciocanul. Această opinie - care îi fusese solicitată instituţiei europene de către preşedintele Curţii Constituţionale de la Chişinău - a fost emisă cu titlu de recomandare, prin urmare poate fi luată în calcul sau nu. Liliana Barbăroşie a căutat să afle spre ce fel de decizie se înclină mai degrabă balanţa la Chişinău.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, spune că opinia Comisiei de la Veneţia este importantă, însă nu va fi singura care va conta atunci când magistraţii instanţei constituţionale îşi vor elabora decizia:
„La modul serios, Comisia de la Veneţia vine cu opinii care verifică dacă anumite acte normative adoptate de parlamentele statelor membre ale CE sunt sau nu în corespundere cu principiile fundamentale europene. Şi chiar în această opi9nie veţi vedea menţiunea că decizia aparţine CC naţionale, care este singura în măsură să adopte o decizie, ţinând cont de toate aspectele. Şi vom ţine cont atât de opinia Comisiei de la Veneţia, cât şi de opinia reclamanţilor, fiind vorba despre PCRM, dar şi opinia parlamentului, a guvernului. Vom fi puse toate în balanţă pentru a fi adoptată o decizie echilibrată şi corectă.”
Potrivit Comisiei de la Veneţia, simbolurile comunismului nu pot fi echivalente cu cele ale nazismului şi, prin urmare, interzicerea lor în Moldova contravine libertății de exprimare. Instituţia şi-a făcut publică această opinie după ce a fost solicitată de magistratul Tănase din fruntea Curţii Constituţionale de la Chişinău, care a apelat la expertiza europeană înainte să examineze o plângere a comuniştilor moldoveni lipsiti de simbolurile mostenite de la partidul comunist din perioada sovietică.
Interzicerea simbolurilor a fost cerută iniţial de o comisie creată de liberalul Mihai Ghimpu care a studiat crimele comise în Moldova de regimul stalinist. Tot liberalii sunt cei care au insistat cel mai mult ca rezultatele cercetării să aibă o finalitate. Partenerii acestora s-au lăsat convinşi abia în martie, anul trecut, după ce reuşiseră să aleagă un preşedinte. Argumentul scos atunci în faţă a fost nevoia de detasare definitiva de trecutul comunist.
Tinta reiterata şi acum, de liberalul Victor Popa, preşedintele comisiei juridice din parlament:
„Parlamentul a condamnat regimul totalitar communist care a comis crime. Şi au fost interzise simbolurile respective doar în scopuri de propagandă şi ideologice, adică să nu faci propagandă partidului communist cu elel. În alte scopuri - poftim, poarta-le unde vrei, pe maiouri, chipiuri, unde vrei. Ce credeţi că dacă s-au adunat cinci experţi acolo sunt cei mai mari specialişti? Pentru că sunt pline comisiile celea de socialişti, e plină Europa de partidele acestea socialiste. Eu cred că CC va lua ca bază nu argumentele pe care le-au adus ei, ci jurisprudenţa CEDO, ca să nu fim condamnaţi acolo. ”
Avocatul Vitalie Nagacevschi, un bun cunoscător al jurisprudenţei CEDO, spune însă că, chiar dacă convenţia prevede anumite situaţii în care unele simboluri pot fi interzise, acestea mai degrabă că nu au fost întrunite în acest caz concret. Aşa că autorităţile s-ar putea ciocni cu probleme şi în cazul depunerii unei plângeri la CEDO:
„Doar nu era vorba atunci despre invocarea anumitor pericole publice a utilizării acestor simboluri, ci despre o acţiune politică care să împiedice un partid să se autopromoveze, să se afirme în faţa electoratului. Personal, sunt împotriva perpetuării acestor simboluri, a regimurilor totalitare, dar în cazul de faţă trebuie să constatăm că e o problemă.” C ear putea însemna pentru PCRM repunerea în legalitate a simbolurilor comuniste? Mai ales acum când există un risc sporit de anticipate? Sociologul Ion Jigău:
„Pentru PCRM revenirea la simbolică este o problemă de prestigiu. Pentru acest partid, care are un electorat extrem de constant, nu contează prea mult ce însemn opoartă partidul, cu excepţia unui procent foarte mic care nu se descurscă în omagistică. Dar o astfel de evoluţie va fi o victorie morală foarte importantă, care le va furniza comuniştilor un argument foarte important în lupta politică. Cea ce s-a făcut cu această interzicere, a fost mai mult emoţie. Ca să lupţi cu trecutul communist, e nevoie de altceva, lucru de rutină, să demonstrezi din punct de vedere economic, social etc că lbertăţile pe care le are şi nivelul de trai de acum sunt mult superioare la ceea ce era în timpul sovietic.”
Sociologul mai opinează că pentru partidele alianţei, o eventuală decizie favorabilă PCRM-ului ar adăuga la înfrângerile şi rateurile pe care le-a suportat de-a lungul acestei perioade. Cu toate acestea, nimeni n-ar îndrăzni să se împotrivească unei decizii a Curţii Constituţionale care să spună că simbolurile au fost interzise în contradicţie cu constituţia.
