Negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, Eugen Carpov și Nina Ștanski s-au înțeles joi cum vor arăta plăcuțele de înmatriculare pentru camioane și mașinile de pasageri transnistrene. Aceste plăcuțe, pe care autoritățile moldovene ar trebuie să le recunoască, nu vor purta însemnele țării, MD. Acestea, vor trebui însă înscrise pe parbriz sau caroserie. Un dialog Valentina Ursu - EUgen Carpov.
Europa Liberă: În urma acestei întrevederi, pe care aţi avut-o împreună cu negociatorul de la Tiraspol, Nina Ştanski, aţi ajuns la varianta de compromis privind plăcuţele de înmatriculare a transportului. Cum să înţeleagă cetăţeanul că aţi ajuns la compromis?
Europa Liberă: Dar faptul că a fost agreat acest model al plăcuţelor de înmatriculare, ce vor fi folosite de autovehiculele din regiunea de est a Moldovei, a cui variantă a fost? Cine şi unde îi va înregistra pe aceşti posesori ai autovehiculelor?
Eugen Carpov: „Este o variantă pe care am elaborat-o ca urmare a discuţiilor, este o variantă neutră care nu conţine ca elemente decât două litere şi 5 cifre, literele „A” şi „B” din alfabetul latin şi respectiv un număr de ordine care se va aloca acestor autoturisme. Design-ul plăcuţelor este doar un element din întregul mecanism care trebuie pus la punct. Dumneavoastră aţi menţionat că e nevoie şi de un mecanism de înregistrare a acestor autoturisme, şi crearea bazei de date corespunzătoare. Aici este un element foarte important. Delegaţia de la Chişinău a venit cu propuneri foarte concrete ca această bază de date să fie creată la Întreprinderea de Stat „Registru” de la Chişinău. De ce insistăm? Pentru că Republica Moldova, odată ce va accepta, în cazul în care vom conveni toate detaliile, ca autoturismele cu asemenea numere de înmatriculare să circule în străinătate, va trebui să notifice statele membre ale convenţiilor corespunzătoare internaţionale şi va purta responsabilitate pentru aceste autoturisme, şi pentru veridicitatea numerelor de înmatriculare, şi a documentelor de însoţire a acestor autoturisme, corespunzător, baza de date trebuie să se afle la Chişinău. La această bază de date să aibă acces şi cei de la Chişinău, şi cei de la Tiraspol, doar că cei de la Tiraspol nu vor putea să introducă modificări în această bază de date. Deci astfel se creează un mecanism, cu participarea şi Chişinăului, şi Tiraspolului care va fi administrat în comun.”
Europa Liberă: Dar am auzit mai multe voci care interpretau acest consens, la care s-a ajuns nu chiar atât de uşor, drept o cedare din partea Chişinăului, că ulterior aţi putea fi şantajaţi prin acest lucru, că uite, dacă Chişinăul a recunoscut aceasta, urmează să mai recunoască ceva şi v-ar prinde aşa într-o capcană.
Eugen Carpov: „Nu aş putea să fiu de acord cu asemenea voci din simplul motiv că, prin aceste acţiuni, încercăm să creăm mecanisme care ne apropie şi ne unesc împreună atât la nivel instituţional, cât şi la nivel al instrumentelor, pe care le vom avea pentru a gestiona un anumit proces. Eu aş spune mai degrabă că este o situaţie intermediară, de tranziţie, spre reglementarea definitivă a conflictului transnistrean. Astăzi este cunoscut faptul că unităţile de transport din regiunea transnistreană au numere de înmatriculare care nu corespund niciunor standarde internaţionale şi care nu sunt recunoscute pe plan internaţional. Plăcile despre care discutăm noi sunt în conformitate cu Convenţia de la Viena din anul 1968 privind circulaţia rutieră internaţională. Deci astfel vom fi practic în cadrul legal cu angajamentele internaţionale. Nu am menţionat faptul că, în cazul în care acest mecanism va fi pus în funcţie, pe autoturisme va fi obligatorie ataşarea unei embleme, pe partea din spate a autoturismelor, cu însemnul statului de înmatriculare, adică literele „MD”, care vor fi obligatorii. Fără acest însemn, autoturismele nu vor putea circula în afara Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi pe ideea şi subliniaţi importanţa continuării dialogului, în vederea asigurării libertăţii circulaţiei. Următorul pas care ar fi, redeschiderea podului de la Bâc?
Eugen Carpov: „Următorul pas ar fi să finalizăm acest mecanism, adică să convenim asupra înregistrării la Chişinău şi creării bazei de date a acestor autoturisme. După care vom discuta despre posibilitatea oferirii partenerilor de la Tiraspol a unui număr de autorizaţii, pentru transport mărfuri şi pasageri, se are în vedere transport care ar avea loc în statele din regiune, adică Ucraina, Rusia, România şi alte ţări de pe continent. În acelaşi pachet avem şi podul de la Gura Bâcului, unde probleme tehnice sunt mai puţine, e nevoie de voinţă politică şi cred că, într-o perioadă foarte scurtă, acest pod ar deveni funcţional.”
Europa Liberă: Domnule Eugen Carpov, pentru că am mai auzit şi alte interpretări, din moment ce eventual Republica Moldova va semna cu Uniunea Europeană, va parafa, ulterior semna Acordul de Liber Schimb, graniţa vamală ar putea fi pusă pe Nistru?
Eugen Carpov: „Nu poate fi vorba de o anumită graniţă, nici vamală, nici de altă natură. Pe Nistru există o linie administrativă, care, într-un mod artificial, astăzi desparte cele două maluri ale râului Nistru. În cazul în care Republica Moldova va semna acest document foarte important pentru comunitatea de afaceri – în general, pentru Republica Moldova – atunci cei din stânga Nistrului vor fi privaţi de anumite instrumente benefice pentru promovarea comerţului din regiune. Aceasta ar fi consecinţa negativă pe care ar trebui să o conştientizeze cei care iau decizi astăzi la Tiraspol.”
Europa Liberă: Dar pentru mediul de afaceri de acolo totuşi ar avea şi avantaje semnarea acestui document moldo-comunitar?
Eugen Carpov: „El ar avea avantaje pentru mediul de afaceri din regiunea transnistreană, dacă această comunitate ar fi parte în angajamentele pe care le avem cu Uniunea Europeană sau le vom avea, în baza noului Acord. Dacă această comunitate va fi exclusă, atunci vor fi mai multe dezavantaje decât avantaje.”
Europa Liberă: Deocamdată politicul acolo prevalează asupra economicului?
Eugen Carpov: „Spre regret, deciziile politice, astăzi, la Tiraspol, nu iau în calcul şi avantajele economice care pot surveni, ca urmare a Acordului nou de comerţ liber cu Uniunea Europeană.
Europa Liberă: Pentru că totuşi cele mai sensibile aspecte rămân a fi problemele economice, se discută despre o posibilă introducere a rublei ruseşti în Transnistria. Şi am auzit, doamna Ştanski aşa politicos v-a sugerat să nu interveniţi în treburile interne ale Transnistriei. Dumneavoastră ce aţi înţeles?
Eugen Carpov: „Personal am abordat subiectul respectiv în şedinţa plenară, la care participau şi reprezentanţii misiunilor participante în format „5+2”. Până acum nu a fost nicio discuţie al nivelul Chişinău-Tiraspol despre posibila introducere a oricăror valute străine, pe teritoriul regiunii transnistrene. Această informaţie vine din surse mass-media şi noi am solicitat să obţinem nişte clarificări. Poziţia transnistrenilor a fost expusă de Nina Ştanski, dar ceea ce contează, de fapt, este poziţia Federaţiei Ruse, rubla rusească fiind valuta oficială din Federaţia Rusă. În cadrul şedinţei am solicitat ca partenerii ruşi să vină cu informaţii despre acest subiect. Şi sunt convins că vom face şi demersuri pe alte canale diplomatice, ca să clarificăm care este atitudinea Federaţiei Ruse, pentru că Federaţia Rusă este un partener foarte important în reglementarea conflictului transnistrean. Federaţia Rusă este şi mediator. Federaţia Rusă este şi participant în cadrul misiunii de pacificare. Şi Federaţia Rusă este statul care, în permanenţă, a subliniat necesitatea rezolvării conflictului transnistrean, pe baza suveranităţii şi independenţei, inclusiv integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Deci consider că această abordare şi includerea rublei ruseşti ca modalitate de plată în regiunea transnistreană sunt două lucruri diferite. Va trebui să clarificăm care este poziţia.”
Europa Liberă: Dar, cu altă ocazie, Tiraspolul vă cerea recunoaşterea băncii centrale de acolo.
Eugen Carpov: „Au fost mai multe iniţiative şi propuneri. Evident că cele care nu cadrează cu standardele internaţionale, obligaţiunile Republicii Moldova pe plan internaţional, ele practic nici nu sunt luate în discuţii.”
Europa Liberă: Şi alte aspecte care rămân vulnerabile, în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol?
Eugen Carpov: „Discutând despre posibilitatea, în viitor, ca autoturismele din regiunea transnistreană să circule în alte state, în mod legal, am abordat subiectul cazurilor care se întâmplă, în ultima perioadă, de ridicare a plăcuţelor de înmatriculare de pe anumite unităţi de transport moldoveneşti, ridicare de către structurile transnistrene. Am menţionat că o asemenea abordare este inadmisibilă. Sunt acţiuni unilaterale, sunt acţiuni care creează obstacole pentru bunul mers al negocierilor, în continuare şi sub nicio formă nu apropie poziţiile părţilor pentru soluţionarea altor probleme. Noi am solicitat foarte clar ca toate plăcuţele ridicate să fie restituite posesorilor şi, în cazul în care cei de la Tiraspol au anumite probleme, să vină cu ele în cadrul mecanismelor de discuţii, consultări, negocieri care există. În special, pe cazul dat sunt grupurile de lucru care includ specialişti de la Chişinău, Ministerul de Interne şi parteneri din stânga Nistrului să discute orice subiect legat de unităţile de transport, fără acţiuni unilaterale îndreptate împotriva şoferilor sau a unităţilor respective de transport. Pe lângă aceasta, am abordat şi subiectul adoptării unei decizii prin care cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului, care lucrează în anumite instituţii de la Chişinău, vor plăti tarife pentru serviciile comunale diferenţiat, tarife majorate. Considerăm că este o decizie discriminatorie, o decizie care înrăutăţeşte situaţia financiară, în primul rând, a unei categorii importante de locuitori din stânga Nistrului. Asemenea acţiuni doar deteriorează procesul normal al negocierilor şi asemenea decizii trebuie stopate. Aceasta a fost poziţia noastră şi pe aceasta vom insista.”
