Oamenii înţeleg ce e Europa şi că trebuie să tindem înspre bine, dar...

Liderul liberalilor, deputatul Mihai Ghimpu, a spus, după o recentă vizită la Bruxelles, că, în forma sa actuală, Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană riscă să ruineze agricultorii moldoveni, pentru că îi va expune unei concurenţe nedrepte. Despre nevoia semnării acestui document moldo-comunitar vorbim, la acest sfârşit de săptămână. La Bruxelles, a avut loc o nouă rundă de negocieri asupra Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, inclusiv a prevederilor sale referitoare la Zona de Comerţ Liber, Cuprinzător şi Aprofundat. Astăzi căutăm să aflăm ce ar avea de câştigat agricultura ţării, dacă acest Acord va fi şi semnat.

Un fost ministru, de 15 ani face agricultură. Tudor Slănină este directorul unei companii de procesare a nucilor şi fructelor uscate. Vinde producţia numai peste hotarele ţării, în Austria, Germania, Cipru, Olanda, Grecia. Totuşi cel mai mare importator, spune el, este Franţa, unde ajung 50% din roada pe care o creşte în Republica Moldova.

Tudor Slănină: „Republica Moldova are nevoie de pieţe de desfacere. Toate ţările lumii cer producţie calitativă, competitivă. Ţara noastră trebuie să fie un partener punctual.”

Europa Liberă: Un partener de încredere?

Tudor Slănină: „Da. Poţi să expediezi producţie de calitate, însă, dacă te-ai abătut de la contract şi ai trimis-o cu două săptămâni mai târziu – respectiv producţia ta este vândută de către cumpărătorul european în altă parte, în Japonia, am avut şi aşa cazuri – şi producţia nu a ajuns la timp, gata, cumpărătorul tău este amendat şi dumnealui îţi înaintează amenzi, în ciuda faptului că ai expediat producţie calitativă.

Deci trebuie să ne conformăm regulilor internaţionale şi să respectăm contractele semnate. Aş zice aşa: cui nu-i este dat genetic să facă lucrul acesta, nu-l va face. Eu niciodată în viaţă nu m-am ocupat cu agricultura. Dar a venit timpul când a trebuit să pun mâna pe manuale, să studiez, inclusiv lucruri ştiinţifice. Astfel, încât am ajuns, în aceşti 12 ani, să le cunosc şi nu mai am nevoie de agronom.”

Europa Liberă: Moldova e pregătită să semneze acest Acord de Liber Schimb?

Tudor Slănină: „Reacţia agricultorului este diferită – 50/50. Eu, spre exemplu, sunt pentru, ţinând cont de faptul că avem piaţă de desfacere foarte mare şi avem producţie deja competitivă care poate ţine piept şi la preţuri, şi la calitate în Europa.”

Europa Liberă: Producţia dumneavoastră a ajuns să fie competitivă, aţi depus efort mare. Dar roşiile, castraveţii, usturoiul, ceapa, varza din Republica Moldova, are şanse această producţie să ajungă pe pieţele occidentale? Sau din contra, piaţa Republicii Moldova va fi inundată de produsele din Occident?

Tudor Slănină: „Ea este inundată cu producţie din Turcia şi din alte ţări. Nu cunosc foarte bine legislaţia din Turcia, dar toţi cei care au conlucrat cu noi, specialişti din Turcia, firme care achiziţionau producţia noastră, spuneau că, pentru a exporta mandarine, portocale, dumnealor primesc bani de la stat că au făcut export.

Noi cu subvenţiile, în ultimii ani, stăm foarte prost. Din listele care au mai fost, îngrăşămintele nu mai sunt, adică multe lucruri care ar fi putut contribui la reducerea sinecostului producţiei, astfel încât aceasta să fie competitivă. Dacă vorbim de unele categorii de producţie, foarte solicitată, inclusiv miezul de nuci, miezul de migdal a cărui cultivare ia tot mai mare amploare în republică, da, este producţie solicitată.

Dar dacă este producţie solicitată, aceasta nu înseamnă că o poţi încărca cu lopata şi trimite în Europa. Da, sunt pretenţii şi la producători. Cei care fac agricultură primesc dotaţii de la stat, trebuie să îşi onoreze cu cinste obligaţiunile faţă de stat. Cât priveşte producţia noastră, ea este solicitată. Întreprinderea noastră a fost fondată 19 ani în urmă. Având pe timpuri până la 400 de persoane angajate, am ajuns acuma numai la 100.”

Europa Liberă: De ce?

Tudor Slănină: „Nu mai avem braţe de muncă suficiente. În al doilea rând, factorul uman ne-ar fi făcut să degradăm, dacă era să lucrăm mai departe la fel. Toţi acei pe care îi aducem noi să lucreze la firmă sunt din sate, din oraş nu mai avem. Şi acei din sate foarte bine ştiu să respecte 3 zile de odihnă de Paşte, 3 zile de Crăciun, Anul Nou pe vechi, Anul Nou pe nou, Sfântul Vasile şi tot aşa, dar cel de la Apus are nevoie de producţie la timp. Şi atunci factorul uman era să ne ducă la faliment, să zicem.”

Europa Liberă: Să înţeleg că aţi lăsat numai oameni care au şi interes, au şi pricepere şi vor ca produsul Dvs., care ajunge pe piaţa UE, să fie unul competitiv?

Tudor Slănină: „Exact. Au rămas cei mai calificaţi. Au rămas cei care muncesc de zece, de 15 ani. Niciodată nu am putut face lucruri mari fără credite. Şi am putut înzestra întreprinderea cu linii de producere automate, până la urmă, cu procese automatizate. Avem linii infraroşii care selectează miezul de nucă la culoare, la mărime. Aceste linii au nevoie numai de un personal mic, calificat, care deserveşte liniile.”

Europa Liberă: Tudor Slănină de unde cumpără roşii, castraveţi, carne, brânză?

Tudor Slănină: „Brânză de la piaţă, carne din magazine şi fructe tot din magazine. În supermarket-uri mari apare producţie recoltată în Moldova de o calitate foarte înaltă: mere, în primul rând, pere, prune, struguri. Desigur că eu dau prioritate producţiei moldoveneşti.”

Europa Liberă: Vinurile moldoveneşti le consumaţi?

Tudor Slănină: „Numai.”

Europa Liberă: Până la urmă, are cu ce se mândri Moldova.

Tudor Slănină: „Are. Avem şi vinuri excelente, care au câştigat medalii, premii. Avem cu ce ne mândri.”

Europa Liberă: Ce ne lipseşte, domnule Slănină?

Tudor Slănină: „Să putem mai mult pătrunde pe piaţa internaţională.”

Europa Liberă: Se poate să fii credibil în faţa partenerilor occidentali?

Tudor Slănină: „Da, se poate. Dacă vrei să cumperi în Moldova un metru cub de cherestea, trebuie să faci un contract pe șapte foi. Dar dacă vrei să vinzi producţie de 700 tone unui cumpărător din Franţa, se face un contract pe jumate de foaie. Restul se bazează pe încredere.”

Europa Liberă: Aceasta despre ce vorbeşte?

Tudor Slănină: „Vorbeşte despre faptul că trebuie să fim obligatoriu punctuali şi calitativ să lucrăm. Pe mine mă îngrijorează faptul că, anul trecut, în Republica Moldova s-au făcut de trei ori mai puţine investiţi, decât în anul precedent. Care este problema? De ce nu vin investitorii?”

Europa Liberă: Şi care e răspunsul?

Tudor Slănină: „Răspunsul este că toţi se tem să vină.”

Europa Liberă: De ce se tem?

Tudor Slănină: „Nu e problema numai în legislaţie, ci şi cum se execută legislaţia. Legislaţii proaste aproape că nu sunt în lume. Diferă cum se respectă tot ce este scris în lege.”

Europa Liberă: Ce nu se respectă, domnule Slănină?

Tudor Slănină: „Păi, dacă s-a zis că nu se plăteşte TVA la intrarea utilajului în producţie, trebuie să se respecte. Dacă am zis: construim frigidere, trebuie să existe o politică de facilitare, trebuie să se respecte. Azi un guvern adoptă această lege, vine altul şi o anulează.”

Europa Liberă: Nu există continuitate.

Tudor Slănină: „Nu există continuitate şi dorinţă. Până la urmă, acele investiţii, care au să vină azi şi mâine, în următorii 4-5 ani, vor da rezultate care ne vor permite să acoperim multe goluri în ţară.”

Europa Liberă: Înţeleg că, chiar dacă nu a fost atât de uşor să prospere şi afacerea dumneavoastră şi v-aţi confruntat cu anumite bariere, nu aţi dat mâinile în jos?

Tudor Slănină: „Fiindcă de acuma ne-a intrat în sânge ambiţia aceasta, este necesar să ne dovedim nouă, nu cuiva, că putem. Noi nu lucrăm pentru guvern, noi nu lucrăm mai ştiu eu pentru cine... Noi lucrăm să aducem rezultate bune. Şi respectiv şi populaţia va trăi mai bine.

Noi vom avea posibilitate să exportăm, vor creşte volumele de activitate, pe urmă situaţia te determină să obţii rezultate mai bune, prin irigare, prin mecanizare, prin soiuri noi. Nu întâmplător foarte mulţi conducători noaptea se trezesc şi pot să lucreze la calculator şi 2, şi 3 ore, de sute de ori până ajung la o concluzie.”

Europa Liberă: Aţi avut nopţi nedormite?

Tudor Slănină: „Şi sunt, şi vor fi. Cu cât suntem mai maturi, nu numai ca vârstă, dar în ceea ce facem, cu atât mai mult ne pătrundem de responsabilitatea că avem şi mai multe să facem...”

Europa Liberă: Astăzi în Moldova se poate vorbi despre o agricultură care tinde să ajungă una performantă?

Tudor Slănină: „Se poate. Firma noastră tinde spre aceasta, dar, cu fiecare an, este tot mai greu să faci acest lucru, în ciuda
faptului că avem susţinere de la fondurile americane, europene. Dar mai avem multe de învăţat. Şi avem foarte multe loturi de pământ lăsate. Este prima şi cea mai mare piedică pentru moment.

Noi, cei care am cumpărat primele 60 de hectare de pământ, cu 12 ani în urmă, am fost nevoiţi să cumpărăm câte patru ari de pământ de la deţinători de cote de vie, câte patru ari de la 1200 de persoane. Deci a fost o muncă enormă. Azi nu mai cred că o pot face, fiindcă jumătate din populaţie e plecată, nu îi mai poţi găsi. Şi pe acei cu care nu am reuşit să perfectăm contractele, acuma îi căutăm în toată lumea şi în toată Europa. Este o piedică mare.”

Europa Liberă: Investiţiile în agricultură sunt pe potriva aşteptărilor?

Tudor Slănină: „Dacă se fac investiţii, sunt şi rezultate şi la calitate, şi la cantitate.”

Europa Liberă: Există astăzi voinţă politică să fie agricultura cea pe care o merită Moldova?

Tudor Slănină: „Eu, ca producător, aş vrea mai mult să simt lucrul acesta. Totdeauna am fost tratat numai ca exportator. Deci aş fi vrut autorităţile să înţeleagă şi lucrul acesta.”

Europa Liberă: Deci, până la urmă, tot guvernanţii trebuie să tragă nişte concluzii?

Tudor Slănină: „Să tragă nişte concluzii şi să trăiască mai mult cu viaţa celor care produc. Agricultorii lucrează mult. Ştiu că postul dumneavoastră de radio este ascultat, probabil, şi de mulţi conducători. Deci noi, deja al 14-lea an, plătim 1,5% în aşa-numitul fond al nucului, pentru încurajarea şi dezvoltarea culturii nucului. Deci dacă un camion cu miez de nuci are producţie de 100-120 de mii de euro, noi plătim respectiv până la 1500 de euro. De fiecare dată facem plata, numai după aceea obţinem permisul cu dreptul de export. Noi continuăm să plătim aceste 1,5%.”

Europa Liberă: Şi nu ştiţi unde ajung banii?

Tudor Slănină: „Nu, se zice că în fondul nucului. Guvernul ar trebui să aibă un control mai riguros în ce priveşte înfiinţarea plantaţiilor nucifere sau pomicole şi dacă acestea nu au dispărut peste 3-4 ani. De ce spun aceasta? Plătim 1,5%, dar când calculăm este 12% din venit şi, la sfârşit de an sau pe fiecare trimestru, mai plătim cele 12% din venit.

Nimeni nu vrea să discute cu noi. Au fost unele întâlniri pe care le-a organizat preşedintele comisiei din Parlament cu aşa-numiţii procesatori de nuc, care exportă 30-40 de tone pe an. Deci Tudor Slănină, ca producător şi exportator a 1500-1700 tone de miez de nuci, nu a fost invitat.”

***

Semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeana este înţeleasă diferit de oamenii pământului. Unii spun că produsele moldoveneşti nu sunt competitive să ajungă pe piaţa europeană. Nicolae Pelin, un fermier de la Truşeni, Străşeni, spune însă că, chiar şi dacă susţinerea sectorului agricol de către stat este foarte limitată, se merită de a merge spre Uniunea Europeană.

Nicolae Pelin: „Insuliţe de tehnologii noi, de gospodării performante sunt, dar în marea majoritate e dezastru. Subvenţiile care se dau sunt mizerabile, în al doilea rând, transparenţă nu mai este. Cum poţi tu să împarţi, dar să nu arăţi cui i-ai dat şi cât ai dat? Ca noi să putem socoti dacă au împărţit corect sau nu banii ceia – oricât de puţini ar fi – ca să mişcăm ceva înainte.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi beneficiat de aceste ajutoare?

Nicolae Pelin: „Nu, nu am beneficiat. 2 hectare de porumb mi-au ars. În ultimul timp, în general... Livada am defrişat-o şi acuma am mai mult pământ arabil şi pomuşoare. Şi cresc porumb, lucernă, mai cresc nişte animale, nişte iepuraşi.”

Europa Liberă: E o problemă astăzi să vinzi producţia agricolă?

Nicolae Pelin: „Mă descurc eu cu vânzarea, dar e o problemă. Se pune întrebarea de ce ţăranul nu îşi poate realiza producţia în cantităţi mai mici?”

Europa Liberă: Să ne spuneţi un punct de vedere al dumneavoastră referitor la semnarea unui Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Acest document îi sperie pe agricultorii Moldovei?

Nicolae Pelin: „Ce conţine el? Şi ce privilegii vor avea fermierii şi alţi producători? Ar fi benefic. Lucrurile s-ar schimba, dacă politicienii aceştia ai noştri se vor duce pe la biserică şi se vor mărturisi de toate păcatele. Deşi nu cred, este un proverb: „De două ori nu poţi intra în aceeaşi apă”. Dar ei vor şi a treia oară să intre.

Clasa politică la noi atâta de tare a derutat populaţia şi a segmentat-o. Să ne integrăm în Europa... Am să vă spun că ei mai mult au vorbit şi au mimat, dar s-au ocupat de problemele lor. Acest lucru ni l-a arătat cu prisosinţă cazul tragic de la Pădurea Domnească. Organele statului absolut nu funcţionează în ţara aceasta.”

Europa Liberă: Domnule Pelin, revenim la acest document moldo-comunitar, Acordul de Liber Schimb. Ziceaţi că deocamdată la urechile dumneavoastră conţinutul acestui document nu a ajuns.

Nicolae Pelin: „A ajuns că trebuie să semnăm documentul în noiembrie, la Vilnius. Şi s-a făcut atâta porăială de sus. Dar jos, pe teren, nimeni nu a mai descifrat ce e asta şi cu ce se mănâncă. Ar fi un lucru benefic, dar...”

Europa Liberă: Cum îl înţelegeţi dumneavoastră?

Nicolae Pelin: „Eu îl înţeleg, aşa: de o pildă, eu produc, în Uniunea Europeană se cer nişte condiţii, sunt nişte standarde pentru producţie, eu trebuie să îndeplinesc standardele acestea şi apoi intru liber pe piaţa europeană. Nimeni nu mă şantajează.”

Europa Liberă: Presează.

Nicolae Pelin: „Am dat producţia, am primit banii, am beneficiu. Şi evident că omul va avea interes producţia să fie cât mai calitativă, mai competitivă. Nu ca în Rusia, că la Rusia se mai duce producţie mai necalitativă. Ştiţi cum s-au învăţat ai noştri, într-un timp, când puneau containerele sau lăzile cu mere să le trimite? La fund puneau mere mărunte, deasupra măşcate. Ce, asta e normal? Ce încredere poţi să ai, dacă primeşti, de pildă, 100 de tone de aşa mere? Iar cel care le vinde iese în pierdere. Apoi ce, el va mai colabora cu tine?


Eu am fost în Marea Britanie, în Cehia, în Grecia, am văzut cum lucrează acolo. Fiindcă omul aici creşte producţia, dar are probleme cu realizarea, întotdeauna are probleme şi cu producţia legumicolă, şi cu fructele, şi cu poama. Probleme sunt şi nimeni nu se ocupă serios de susţinerea producătorilor.

Oamenii, din iniţiativa lor, au mai luat nişte credite şi fac nişte frigidere. Dar lucrurile acestea nu sunt planificate de Ministerul Agriculturii. Eu deunăzi şedeam şi mă gândeam în ce ţară trăim noi... Zahărul, au arătat datele, numai pe jumătate s-a vândut, în comparaţie cu anul trecut. Vine zahărul de contrabandă din Ucraina ori nu ştiu de unde. Şi cum vor porni iar anul agricol producătorii de sfeclă de zahăr? Dacă nu au cu ce plăti lucrările, stă zahărul în stocuri şi nu se vinde.

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, un prieten de al meu, de la Partidul Liberal, domnul Chitoroagă spune: „Asta nu e problema noastră”. Da, eu înţeleg, dar ţăranii sunt ai voştri. De ce nu trebuie să puneţi problema? Domnul Bumacov, la guvern, nu poate ridica întrebarea? Acolo este şi ministrul de interne, şi se luptă cu corupţia şi poftim, toţi sunt acolo, la guvern. Luaţi măsuri şi vedeţi de ce se întâmplă astfel. Mi se pare că aici e altă problemă.”

Europa Liberă: Care?

Nicolae Pelin: „Acei care sunt sus aduc contrabanda de zahăr. Şi ei nu vor să o oprească, fiindcă acesta e beneficiul lor. Şi la carne, şi la peşte tot continuă chestiile acestea. Nimeni nu le-a mai pus stavilă. Numai s-a vorbit. Eu nu ştiu câtă minte, câtă inteligenţă îi trebuie unui om să primească mandatul de la atâta populaţie şi să treacă 3 ani de zile, şi să nu simtă omul că s-a schimbat ceva...

După mine, ministrul de externe a făcut un lucru extraordinar. Şi toată lumea îl adoră, chiar şi comuniştii, toţi au spus: „Da, Leancă e omul care lucrează. E specialist în domeniu. Şi are performanţă”. Dar restul... Eu nu am pe cine lăuda... Nu am.

Luaţi orişicare minister şi vedeţi câte probleme au făcut ei, dar nu au rezolvat nimic... Este aici o problemă foarte mare. Întotdeauna se spune că Moldova e o ţară săracă. Dar eu nu cred... Deoarece în ţara aceasta, cum e ea, dacă lucrau toate organele cum trebuie, şi cu corupţia luptau – să vedem un demnitar, care a încălcat legea, a păşit peste pragul celor permise şi să se afle acolo, la rece, unde i se cuvine – nu s-a făcut acest lucru. Dar tam-tam se face.

Dacă s-ar lupta cu adevărat cu corupţia – nu ar fi mimată lupta aceasta – bani ar ajunge, ca să aibă oamenii minim câte 3000 de lei fiecare. Eu vă spun, la Cojuşna, eu am să fac aşa: vom aduna toţi oamenii – dar să vină nu pe rând, să vină toţi 3 lideri ai partidelor din Alianţă şi le spunem ce avem de spus – batem din palme şi le zicem: „La revedere”.

Europa Liberă: Şi cine vine următorul?

Nicolae Pelin: „Iată aici e problema. Trebuie să apară o clasă politică nouă, din tineri.”

Europa Liberă: Când apare? În cât timp?

Nicolae Pelin: „Timp de 10 ani ea numaidecât trebuie să apară, maximum 10 ani.”

Europa Liberă: Dar până atunci ce facem?

Nicolae Pelin: „Să pornim acuma la alegeri anticipate? Aceasta e o sinucidere. Ce, ei nu înţeleg că aici e şi cheltuială de bani? Eu mă tem că va fi absenteism la alegeri. De pildă, eu nu sunt de acord cu Ghimpu. De ce el a ajunsă să bată de acuma şi în preşedinte?”

Europa Liberă: Domnule Pelin, dar credeţi că chiar vor moldovenii să ajungă ţara în UE?

Nicolae Pelin: „Eu cred. Eu am prieteni de diferite naţionalităţi. Întotdeauna, când ne întâlnim, abordăm problemele acestea. Şi eu spun: „Trebuie să fie unitate. Aşa istoric s-a întâmplat şi, dacă noi vom bate toţi într-un punct, la toţi ne va fi mai bine”.


Eu cred că şi în Uniunea Europeană se fură, dar numai nu e la aşa nivel corupţia. Acolo imediat, dacă s-a dus cu avionul prezidenţial pentru întrebările lui personale, a doua zi sau îşi dă demisia, sau plăteşte o sumă extraordinar de mare.

Dar la noi mai ştim ce fac ei, cum cheltuie banii statului? Oamenii înţeleg ce e Europa şi că trebuie să tindem înspre bine, nu să ne întoarcem acolo unde am fost 200 de ani şi mai mult, am fost bătuţi şi jecmăniţi, şi prin GULAG-uri, şi pe unde vrei băgaţi...”

Europa Liberă: Există această temere precum că, în eventualitatea semnării acestui Acord de Liber Schimb, ar putea să pătrundă pe piaţa Republicii Moldova tot mai multă producţie din exterior. Trebuie să vă îngrijoreze acest aspect?

Nicolae Pelin: „Toată lumea, toată Europa şi produce, şi primeşte, şi merge circulaţia mărfurilor şi văd că nimeni nu se plânge. Dacă la noi toate instituţiile statului îşi vor exercita funcţiile pe care le au, cred că nu vom ajunge la probleme. Că va veni altă producţie? Dacă noi nu o putem produce, da, noi o primim. Iar ceea ce producem noi... Nu trebuie adus mărar din Turcia ori carne din Argentina, din India... Vă spun: la noi chiar e ţară de minuni.”

Europa Liberă: Bine, dar moldoveanul cumpărător mai degrabă merge şi ia producţia de import pentru că e mai ieftină.

Nicolae Pelin: „Aici el dă şi greş. Producţia ţăranului poate e mai mărunţică, dar ecologic e mai curată. Şi acuma în privinţa producţiei ecologice se duce o luptă foarte mare, fiindcă ea şi trebuie să fie mai scumpă. Să lucrezi fără pesticide, fără erbicide e mai complicat.”

Europa Liberă: Şi să ai profit. E greu.

Nicolae Pelin: „E greu, dar merită. În Marea Britanie, de pildă, produsul ecologic curat e de 3-4 ori mai scump.”

***

În opinia expertului în agricultură Viorel Chivriga, semnarea documentului moldo-comunitar va avea şi impact geopolitic major, deoarece va reduce influenţa Federaţiei Ruse, sporind astfel rolul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Viorel Chivriga: „Agricultura parcurge nu cel mai bun drum, de circa 20 de ani. În agricultură nu sunt făcute reforme fundamentale. Agricultura pierde elan în dezvoltarea sa, pierde oameni, pierde pământ, pierde tineri care ar putea să activeze foarte reuşit aici în ţară, dar ei pleacă peste hotare...”

Europa Liberă: Deci deocamdată Moldova are o agricultură necompetitivă?

Viorel Chivriga: „Are o agricultură necompetitivă, dar semnarea Acordului de Liber Schimb – care este negociat acuma cu Uniunea Europeană – nu contravine interesului agriculturii, aşa cum nu au avut motive de a nu semna Acordul de Liber Schimb statele CSI sau aceeaşi Turcie, care este o sperietoare şi pentru agricultorii, şi consumatorii din Republica Moldova.

Ce înseamnă un Acord de Liber Schimb? Acesta înseamnă nişte relaţii de drept în domeniul comercial care permit neaplicarea – în cazul dat a tarifelor vamale – în comerţul reciproc. În afară de aceasta, Acordul cuprinde o serie de concesii a statelor semnatare, tot în domeniul comercial şi nu numai. Dacă vorbim de Acordul de Liber Schimb, care este negociat cu Uniunea Europeană, aceasta înseamnă şi reforme.”

Europa Liberă: Eventual, dacă se ajunge la semnarea acestui Acord de Liber Schimb, ar trebui agricultorii din Republica Moldova să se teamă că piaţa autohtonă ar putea fi inundată de producţia de import?

Viorel Chivriga: „De fapt, piaţa din Republica Moldova este inundată de produse din import. Ţările de origine ale acestor produse sunt diferite. Unele sunt importate din Comunitatea Statelor Independente, altele din ţările arabe, Africa, din Uniunea Europeană, cum ar fi Olanda, Germania, România şi altele. E un lucru destul de normal. Atunci când apar nişte schimburi de bunuri şi servicii între state, acestea, în mod direct, influenţează dezvoltarea economică a statelor care sunt implicate în tranzacţiile comerciale.”

Europa Liberă: De fapt, ce ar trebui să înţeleagă cei care muncesc preponderent în agricultură? Că se intensifică concurenţa, că vor creşte sau vor descreşte preţurile, că va exista acest acces nelimitat pe piaţa din Uniunea Europeană şi undă verde pentru ca producţia de acolo să ajungă aici, o creştere economică eventuală? Ce trebuie să se înţeleagă?

Viorel Chivriga: „Agenţii economici nu trebuie să se teamă. Eventual, dacă va fi semnat Acordul de Liber Schimb, vor apărea unele presiuni...”


Europa Liberă: Care vor fi presiunile?

Viorel Chivriga: „Vor apărea pe piaţă unele produse, care vor fi net competitive faţă de cele care sunt în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci vor veni roşii de mai bună calitate, castraveţi, ceapă, morcovi?

Viorel Chivriga: „Roşii deja vin, ceapă vine din Ucraina şi din alte state. Şi alte fructe vin. Este un lucru normal, atunci când un produs sau un bun…”

Europa Liberă: Dar care presiuni?

Viorel Chivriga: „Vor fi preţuri mai mici. În primul rând, un Acord de Liber Schimb înseamnă eliminarea taxelor vamale. La majoritatea produselor agricole, taxa vamală variază de la 0% până la 10 %, eventual şi la 15 %. La o serie de produse, cum ar fi cele animaliere, plus zahărul, gradul de protecţie este unul foarte înalt. Şi aici, probabil, în sectorul dat vor exista unele probleme.

Dar trebuie să ţinem cont că noi nu exportăm, de exemplu, produse animaliere în Uniunea Europeană, la momentul dat. Republica Moldova nu este o ţară terţă, căreia îi este permis exportul produselor animaliere în ţările europene. Da, există nişte contingente tarifare, care au apărut în baza preferinţelor comerciale autonome, care prevăd unele cote la exportul, de exemplu, al unor produse nefinite anume din sectorul animalier – cum ar fi cârnăciori, diferite asortimente de carne, ouăle – dar aceasta nu înseamnă că ele sunt exportate.

Dacă examinăm statistica exporturilor în Uniunea Europeană, nu vedem rezultate concrete. Deci există un zero foarte mare la poziţiile tarifare ce ţin anume de bunurile din sectorul animalier.”

Europa Liberă: L-am auzit pe liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care tocmai a fost la Bruxelles şi, revenind din capitala Belgiei, spunea că Partidul Liberal nu va susţine prevederile din partea comercială a Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. E o percepţie care trebuie înţeleasă cum?

Viorel Chivriga: „Fiecare are dreptul la opinie separată. Şi cred
că şi oficialii din structurile europene, care au discutat cu domnul preşedinte Ghimpu, au tratat discuţiile ca atare. Dar atunci când avem nişte doleanţe – şi în cazul dat a apărut o percepere asupra unei situaţii din negocieri – ele trebuie să fie foarte bine argumentate, din punct de vedere economic.

În al doilea rând, trebuie să ne gândim şi la modul cum tratăm astfel de probleme. Eu cred că problemele interne trebuie să fie discutate, în primul rând, acasă. Trebuie să ţinem cont că negociatorii nu sunt ai unui partid politic, dar sunt ai unui stat. Deci un Acord de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Oamenii care negociază trebuie să fie susţinuţi. Negocierile trebuie să fie finalizate şi Acordul parafat, semnat şi ratificat. La summit-ul de la Vilnius eu cred că va fi un succes şi să dea Domnul ca şi istoria de succes să aibă o finalitate foarte bună – istoria de succes a ţării.”