Comisia Venetia si Consiliul pentru alegeri democratice au publicat recent o opinie comuna pe marginea a doua proiecte de lege referitoare la finantarea partidelor si a campaniilor electorale in Republica Moldova. Daca prevederile documentelor - care este posibil sa fie cumulate intr-un text comun - vor fi adoptate, partidele cu un rulaj de peste un milion de lei vor trebui auditate financiar o data la trei ani, cel putin.
Expertii de la Strasbourg au gasit exagerata propunerea inclusa in proiectul inaintat de Partidul Democrat de a permite donatiile persoanelor fizice pana la cuantumul a 500 de salarii medii pe economie si pana la 1000 de salarii medii pe economie pentru persoanele juridice. Intr-un interviu acordat in exclusivitate corespondentului Europei Libere, Iolanda Bădiliţă, seful Diviziei „Alegeri si referendum” din cadrul Comisiei Venetia explica de ce acest plafon este exagerat pentru o tara ca Moldova si care sunt recomandarile Comisiei.
Europa Libera: Dle Garrone, Comisia de la Venetia si Consiliul pentru alegeri democratice au publicat o opinie comuna care vizeaza proiectul legislativ referitor la finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale. Intre recomandarile Dvs. cheie se regaseste si stergerea articolului 10 al proiectului de lege, potrivit caruia banii neutilizati in campanie ar trebui sa revina candidatilor. Potrivit practicii europene, unde ar trebui sa ajunga acesti bani?
Pierre Garrone: Inainte de a raspunde la intrebarea Dvs. as vorbi mai precis despre documentele pe care le-am analizat. Este vorba de doua proiecte de lege. Primul a fost pregatit de Comisia Electorala Centrala si aprobat de guvern - pe care il denumim „proiectul de amendamente”, si cel de-al doilea - de catre Partidul Democrat, transmis Parlamentului, pe care il denumim „proiectul de lege”.
Intrebarea dumneavoastra se regaseste in acest proiect de lege inaintat de Partidul Democrat. Nu am gasit ca este adecvat ca partidele sau candidatii independenti pot retine banii care nu au fost folositi in campania electorala. Legislatia in vigoare spune ca banii nefolositi in campanie se intorc in bugetul tarii, chiar daca ei vin din surse private. Credem ca aceasta abordare ar fi mult mai potrivita.
Europa Libera: Donatiile sunt intotdeauna o chestiune controversata in politica. Ce ne puteti spune despre impunerea unui plafon pentru donatii si pentru cotizatiile membrilor?
Pierre Garrone: Plafonarea acestora este foarte rezonabila pentru ca in campania electorala sa nu se cheltuie prea multi bani. Acest lucru este recomandabil nu doar pentru economia tarii dar si pentru lupta impotriva coruptiei. Oricum trebuie sa facem distinctie intre finantarea partidelor politice si finantarea campaniilor electorale. Sau, in orice caz, trebuie sa fie clar daca finantarea campaniei electorale este inclusa in finantarea partidelor politice. Iar in cele doua documente trimise de autoritatile moldovene aceasta diferentiere nu este clara.
De asemenea, trebuie limitata implicarea unor persoane sau institutii private, in asa fel incat sa nu se ajunga la situatia in care o astfel de persoana sa poata cumpara un intreg partid. Vorbind concret despre limitarea acestor donatii, in legislatia pe care am analizat-o acest plafon este foarte sus. In cazul proiectului de lege (n.a. documentului intocmit de Partidul Democrat) vorbim de un cuantum reprezentand 500 de salarii medii pe economia moldoveneasca pentru persoane private si 1000 pentru persoane juridice, in timp ce documentul intocmit de Comisia Electorala Centrala limiteaza aceste donatii la 20, respectiv 40 de salarii medii pe economie. Desigur aceasta varianta este, din punctul nostru de vedere, mult mai rezonabila.
Europa Libera: Recomandati parlamentului sa clarifice daca plafonul donatiilor pentru campania electorala ar trebui sa admita donatii in plus fata de plafonul anual permis pentru persoane individuale ce sunt facute unui partid politic. Ce fel de clarificari asteptati?
Pierre Garrone: In lume exista 2 sisteme: finantarea campaniei electorale in care statul sau persoane private finanteaza doar campania, si nu partidele- asta inseamna ca in anumiti ani aceste donatii pot fi mai multe, in altii mai putine, sau chiar deloc. In alte sisteme partidele sunt finantate fara ca data alegerilor sa fie relevanta. Exista si sisteme mixte. Ceea ce nu pare sa existe in actuala legislatie este care dintre modele a fost ales. Nu trebuie, de altfel, sa fie ales un model sau altul, dar ar trebui spus clar daca exista o plafonare a finantarii partidelor politice in fiecare an, fara sa aiba vreo importanta daca sunt sau nu organizate alegeri in acel an, sau daca exista o a doua parte a finantarii, dar si un al doilea plafon pentru campania electorala.
Europa Libera: Oricum, propuneti o reducere a plafonului donatiilor facute de persoanele private. In plus recomandati ca Moldova sa se asigure ca baza calcularii veniturilor sau limita de cheltuieli pentru campania electorala este o suma bsoluta sau relativa si ca este mentinuta la un nivel rezonabil. Cum ati defini acest termen „rezonabil” in acest context.
Pierre Garrone: As spune ca un nivel rezonabil este ce am discutat la inceputul interviului. In primul rand nu trebui sa fie o influenta prea mare din partea unei persoane juridice sau individuale, si apoi sa nu permita spalarea de bani sau coruptia, cum spuneati si dvs mai devreme, si nu ar trebui sa fie o corvoada pentru economia tarii.
Europa Libera: Ce parere aveti despre sistemul de sanctiuni, in cazul in care legea este violata.
Pierre Garrone: Suntem pentru un sistem cuprinzator de sanctiuni care insa sa se pastreze in zona pecuniara. Oricum proiectele de lege sunt destul de ambigue din aceste punct de vedere. Ar trebui sa fie foarte clar ce anume se sanctioneaza si sa nu existe goluri in legislatie, zone neacoperite care ar putea duce la incercari de evitare a sanctiunilor. Nu credem insa ca sanctiunile trebuie sa fie draconice. Ele ar trebui sa fie financiare. Trebuie sa fie aplicate, insa, caci o parte importanta a „statului de drept” o reprezinta aplicarea legii.
Europa Libera: Probabil ca stiti ca Moldova traverseaza o criza politica, ce ar putea conduce la alegeri anticipate. Ar fi de dorit operarea acestor schimbari in legislatie pana atunci?
Pierre Garrone: Un lucru este clar: nu ar trebui modificate regulile jocului in timpul jocului. De aceea cred ca este prea tarziu (n.a.- ca aceste moficari sa fie operate in cazul in care in cateva luni ar putea fi organizate alegeri anticipate). Insa daca nu au loc aceste alegeri in urmatoarele 6 luni, este recomandabil sa fie operate cat mai repede. Noi nu fixam termene limita, facem recomandari iar statele sunt invitate sa le aplice. Insa, repet, regulile nu ar trebui modificate in timpul jocului.
