Linkuri accesibilitate

Biserica Ortodoxă Română justifică finanţarea cultelor de la buget


Patriarhia de la Bucureşti
Patriarhia de la Bucureşti

…ca pe o consecinţă a confiscării proprietăţilor bisericeşti.

La Bucureşti, Remus Cernea, lider al Partidului Verde, deputat din partea Uniunii Social Liberale, a cerut ca statul să nu mai finanţeze bisericile. În replica, Biserica Ortodoxă a cerut să i se retrocedeze în acest caz toate bunurile confiscate, începând cu prima secularizare, făcută de Alexandru Ioan Cuza. De la Bucureşti, Sabina Fati:

Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane considera ca sprijinul pe care il primeste din partea statului este consecinta confiscarii proprietatilor bisericesti. Pretextul invocat de inaltii prelati ortodocsi vine pe fondul propunerii legislative anuntate de Remus Cernea, lider al Partidului Verde, deputat din partea Uniunii Social Liberale, care a cerut eliminarea subventiilor acordate de catre stat bisericilor.

Patriarhia spune ca ar putea fi de acord cu aceasta solutie, daca statul ar restitui toate averile bisericesti confiscare inca de la 1863. Biserica Ortodoxa Romana se refera la Legea secularizarii averilor manastiresti adoptata la ideea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor comun al Moldovei si Tarii Romanesti. Cuza a fost si primul lider autohton, care a instituit un impozit de 10 la suta asuprea veniturilor manastirilor, bisericilor si seminariilor. Confiscarea averilor bisericesti care a avut loc acum 150 de ani a insemnat la 1863 circa 25 la suta din suprafata agricola si forestiera a Moldovei si Tarii Romanesti. Paminturile au fost folosite in mare parte pentru improprietarea oamenilor saraci, dar ulterior statul comunist le-a confiscat, impreuna cu alte terenuri care apartineau manastirilor sau bisericilor.

Inaltii ierarhi ortodocsi ar fi deci dispusi sa renunte la sprijinul statului, care inseamna aproape 0,4 la suta din Produsul Intern Brut, daca si-ar reprimi mosiile inapoi, motivind ca odinioara puteau cu veniturile din aceste proprietati sa asigure salarizarea clerului si a cadrelor didactice, dar si intretinerea, functionarea si repararea bisericilor.

Acum, din cei aproape 15 mii de clerici, Biserica asigura salarii doar pentru o mie, desi majoritatea covirsitoare a preotilor pretinde sume fixe pentru botezuri, nunti sau inmormintari si incaseaza taxe anuale de la crediniosi. Sumele care ajung in miinile preotilor sint adesea bani negri, care ar putea intra in contabilitate, daca statul i-ar retrage Bisericii sprijinul.

Deputatul ecologist, Remus Cernea, de 39 de ani, a anuntat ca lucreaza impreuna cu mai multi parlamentari la o initiativa legislativa prin care cultele sa nu mai fie finantate de catre stat, ci direct de catre cetateni, prin virarea unui procent din venitul acestora catre Biserica de care fiecare se simte atasat.

87 la suta dintre romani se declara ortodocsi, iar Patriarhia isi extrage puterea si legitimitatea in luarile sale de opinie, bazindu-se pe aceasta larga majoritate. In acelasi timp, Biserica Ortodoxa Romana se teme de o finantare directa de la propriii ei enoriasi, mai ales ca multi dintre ei nu o mai privesc cu simpatie. Numarul celor care au incredere in Biserica Ortodoxa a scazut in ultimii ani cu aproape 20 la suta, ajungind la 66 la suta, iar trendul este in continuare descendent.

Primul ministru, Victor Ponta a precizat ca proiectul de retragere a finantarii bisericilor din bugetul statului roman nu are sustinerea partidelor din arcul de guvernamint, din care face parte de altfel si deputatul Cernea.

Este primul proiect de acest fel, dar niciunul din marile partide romanesti nu indrazneste sa intre in conflict cu Biserica Ortodoxa Romana, temindu-se de influenta mare a acesteia. Nu exista pe de alta parte o analiza a relatiei dintre Biserica si Stat, care sa explice de ce aceste doua institutii contiuna sa se conditioneze reciproc pina in zilele noastre. De ce acest model bizantin este perpetuat de toti liderii politici romani si de toate guvernele.
XS
SM
MD
LG