Curățenia de primăvară a atins și albia râului Bîc
„De la noi din sat porneşte râul Bîc şi oamenii înţeleg că trebuie să fie exemplu pentru tot bazinul râului.”
Aproape 2 mii de voluntari din localităţile prin care curge râul Bîc, încurajaţi de membrii Centrului Naţional de Mediu, au ieşit sâmbătă să-i curăţe albia, espre care organizațiile pentru protecția mediului spuneau recent că a ajuns o catastrofă ecologică lipsită de orice formă de viață. Numai în Chişinău, de-a lungul unei singure străzi din preajma râului, voluntarii au adunat două remorci de tractoare cu gunoaie. Ei au curăţit albia de sticle, plasticuri şi pungi de tot felul. Detalii are Diana Răileanu:
Râul Bîc, afluent al Nistrului, izvorăşte în preajma localităţii Temeleuţi şi curge prin satele raioanelor Călăraşi, Străşeni, Ialoveni, Anenii Noi şi, desigur, străbate Chişinăul. Primarul din Temeleuţi, Constantin David, a mobilizat sâmbătă zeci de săteni, alături de care a adunat gunoiul de pe râu: „Noi am petrecut lucrări de curăţare a râului Bîc chiar şi cu o lună în urmă. Sâmbătă s-a acumulat o cantitate mai mică de deşeuri, pentru că deja nu aveam ce strânge. La noi lumea e tare conştientă că dacă vom avea un mediu ambiant curat, va fi şi sănătate. De la noi din sat porneşte râul Bîc şi oamenii înţeleg că trebuie să fie exemplu pentru tot bazinul râului. La Temeleuţi, practic nu avem surse de poluare a apei pentru că nu avem întreprinderi care să ne facă probleme la calitatea apei din râul Bîc.”
Dacă la sate sursa de poluare a apei sunt oamenii care obişnuiesc să depoziteze gunoiul pe malul râului, în capitală vina poluării râului stă pe umerii agenţilor economici, explică experta Centrului Naţional de Mediu, Iuliana Cantaragiu. „În
Juliana Cantaragiu
cadrul campaniilor de salubrizare se evacuează deşeul solid, însă cel mai periculos este cel chimic. Sursele principale de poluare sunt staţiile de epurare nefuncţionale sau parţial funcţionale, care sunt în competenţa autorităţilor publice locale şi evacuările ilegale de la agenţii economici care se produc, de obicei, pe timp de noapte sau în weekend-uri.”
Europa Liberă: Cunoaşteţi vreun agent economic care a fost tras la răspundere pentru că a poluat râul Bîc?
„Nu, nu cunoaştem. Inspecţia Ecologică de Stat motivează situaţia prin faptul că trebuie să prindă agenţii economici în flagrant şi, bineînţeles, este destul de dificil să surprinzi flagrantul în cazul deversărilor de ape uzate.”
Potrivit Iulianei Cantaragiu, Chişinăul este cel mai mare punct de poluare de-a lungul bazinului râului Bîc, or analizele biologice efectuate de specialiştii Centrului Naţional de Mediu arată că deşeurile industriale vărsate în apă au distrus vieţuitoarele râului: „Ceea ce înseamnă că nu trăieşte absolut nimic în râu. Puteţi să vă imaginaţi cât de poluată este apa, compoziţia chimică a apei, dacă în râu nu supravieţuieşte nici măcar o gâză, nu vorbim de peşti, broaşte, care au dispărut cu mulţi ani urmă. Vorbim că nu mai supravieţuiesc nici macronevertebratele. Deci, vă puteţi imagina cât de excesiv este gradul de poluare.”
Ecologiştii spun că deşi organizează periodic campanii de salubrizare a albiei Bîcului, fără politici raţionale de restabilire a râului, efortul lor va fi în zadar, iar afluentul în continuare va fi o sursă de poluare a râului Nistru.
