Vasile Bumacov: Să nu ne sperie cerinţele UE pentru agricultură

Apropierea de Uniunea Europeană este motorul multor schimbări pozitive. Dar, de multe ori, cerinţele şi standardele europene îi sperie pe aspiranţi. Cum este cazul agricultorilor din Republica Moldova care se întreabă dacă vor face faţă pieţii europene, după încheierea unui acord de liber schimb. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul agriculturii, Vasile Bumacov:

Vasile Bumacov: „Dacă vorbim de integrarea europeană, acesta este un lucru inevitabil şi este un lucru extraordinar de benefic pentru producătorii noştri agricoli.”

Europa Liberă: Dar sunt pregătiţi producătorii agricoli pentru rigorile, standardele europene?

Vasile Bumacov: „Acesta e şi obiectul discuţiilor şi negocierilor noastre. Aşa cum şi alte ţări, care au devenit membre ale Uniunii Europene, în acest proces, au obţinut fonduri pentru a moderniza agricultura, procesarea din agricultură şi aşa mai departe. Doar Uniunea Europeană vine cu fonduri pentru a susţine modernizarea ca să ne racordăm cerinţelor Uniunii Europene. Dar uitaţi-vă ce facem noi: nu ne modernizăm, fiindcă ne temem de Uniunea Europeană. Şi rămânem aici o enclavă, o rezervaţie? Evident că, mai devreme sau mai târziu, sau chiar nefiind membri ai Uniunii Europene, nefiind candidaţi ai Uniunii Europene, noi oricum suntem în competiţie cu producătorii europeni.”

Europa Liberă: Dar ştiţi cum au înţeles unii producători agricoli o eventuală semnare a acestui Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană? Că produsele agricole din Uniunea Europeană vor năvăli pe piaţa autohtonă, iar producătorii noştri – pentru că nu au la producţia pe care o cresc standarde europene – nu vor putea merge pe piaţa occidentală.

Vasile Bumacov: „Dar nici astăzi nu este niciun impediment pentru produsele europene ca să vină la noi în piaţă. Este altceva: trebuia să încheiem aceste negocieri în luna martie la Bruxelles. Am mers acolo, am considerat că nu suntem gata să finalizăm aceste negocieri.”

Europa Liberă: De ce nu sunteţi gata?

Vasile Bumacov: „Păi nu eram gata fiindcă propunerile care au venit din partea partenerilor noştri nu erau unele care să poată fi acceptate.”

Europa Liberă: Concret, vă rog.

Vasile Bumacov: „Cotele, de exemplu, care au fost puse la exportul de mere, prune, struguri, roşii erau de 100 de tone, o cantitate care cumva şi ne-a jignit sau cumva i-a pus şi pe cei din Uniunea Europeană într-o situaţie nu prea bună, fiindcă, probabil, experţii s-au greşit în calcule, atunci când au venit cu această ofertă şi a fost exclusă posibilitatea de a accepta această ofertă. Dar nu este nimic ieşit din comun. Acesta este procesul de negocieri. Am făcut calcule, am prezentat europenilor potenţialul nostru de export, cât exportăm în Est, cât exportăm în Vest, care este potenţialul nostru de producere. Şi vreau să vă spun că europenii au ridicat cota de la 100 de tone la 20 000 de tone de mere sau, dacă vorbim de prune, la 5 000 de tone. Dar avem înţelegerea să mai sporim aceste cote pentru producătorii autohtoni. Pe de altă parte, noi vorbim şi de importurile din Uniunea Europeană. Da, Uniunea Europeană insistă să liberalizăm maximum din segmentul de piaţă al Republicii Moldova. Şi iată uneori nu are rost să facem mari discuţii şi să ne opunem prea mult: sunt produse care, de fapt, nu prea se importă din Uniunea Europeană. Şi ele nu sunt competitive la noi. Acolo noi putem ceda. Dar sunt câteva poziţii pe care noi categoric nu le putem accepta.”

Europa Liberă: Care anume?

Vasile Bumacov: „Vi le spun. Este vorba de carnea de porc. Industria cărnii de porc în Moldova s-a relansat, se înfiripează acest domeniu. Este vorba despre produsele lactate, este vorba de carnea de pasăre. Sunt 3 domenii pe care vi le-am spus, în care noi trebuie să facem tot ce e posibil, ca producătorul autohton să nu fie imediat pus în concurenţă directă cu cel european, până vom fi capabili să modernizăm aceste industrii ca şi ai noştri să aibă acces în piaţa europeană, de exemplu, pas cu pas, la ouă, la carnea de pasăre.”

Europa Liberă: Şi asta cam cât va dura în timp?

Vasile Bumacov: „Modernizarea?”

Europa Liberă: Da.

Vasile Bumacov: „Acolo unde noi mai cedăm la deschidere, avem termeni prevăzuţi şi de 10 ani, şi de 5 ani, în funcţie de importanţa domeniului, să putem să le dăm un răgaz producătorilor autohtoni să investească, să beneficieze de subvenţii, să modernizeze producerea, procesarea şi aşa mai departe. Dar să nu credeţi că aceste negocieri le face cineva abstract, fără a consulta producătorii noştri autohtoni. La fiecare linie tarifară, la fiecare domeniu sunt invitaţi preşedinţii asociaţiilor producătorilor, de exemplu, de carne de porc, de carne de pasăre şi aşa mai departe. Şi noi discutăm priorităţile: unde putem ceda, unde categoric nu putem ceda, unde putem avea termeni de tranziţie. Să nu credeţi că cineva ia o decizie arbitrară, până nu se consultă cu producătorii noştri. Care este sensul să te opui categoric importului, de exemplu, la salam de mistreţ, dacă el la noi în piaţă nu e, vă dau aşa un exemplu, acolo unde noi putem să cedăm. Dar noi categoric nu putem ceda la importul la unele produse din carne de porc, care pot veni în Republica Moldova şi invada piaţa cu produse foarte ieftine. Şi atunci vom avea salam nu din carne, dar din resturi şi adaosuri şi aşa mai departe. Specialiştii din cadrul Ministerului Agriculturii, dar chiar şi cei de la Ministerul Economiei care negociază foarte bine ştiu subtilităţile acestui proces de negocieri.”

Europa Liberă: Această inerţie a producătorilor agricoli s-ar explica şi prin faptul că totuşi rămân a fi conservatori: au piaţa estică, s-ar mulţumi cu ceea ce este la răsărit şi nu trebuie să-şi complice viaţa?

Vasile Bumacov: „Doamnă Valentina, producătorii agricoli, fermierii în toată lumea sunt totuna. Evident, fiecare din noi nu este prea fericit, atunci când i se cere să permită importul produselor pe care le face şi el, cumva mai liberalizat.”

Europa Liberă: Concurenţa e acerbă şi oricum fiecare îşi pune întrebarea: produc şi nu am venit, profit.

Vasile Bumacov: „Dar eu nu o dată am spus producătorilor agricolo din suflet că protecţionismul până la un nivel este bun, dar de la un nivel în sus se transformă nu în protejarea producătorului, dar protejarea ineficienţei. Ca oameni de stat, noi nu ne putem permite acest lucru. Noi trebuie să-i protejăm, dar vă spun: până la un nivel, de altfel noi rămânem în urmă de toată lumea. Să nu credeţi că piaţa estică este mult mai lejeră decât cea europeană. Federaţia Rusă are cerinţe ca Uniunea Europeană acum. Iată noi am avut colegiul comun al Ministerului Agriculturii al Republicii Moldova cu al Federaţiei Ruse şi au venit cu prezentările de rigoare. Şi s-a văzut că Federaţia Rusă instituie cerinţe foarte dure, fiindcă piaţa Rusiei este una din cele mai mari pieţe.”

Europa Liberă: Cerinţe la ce, la ce import?

Vasile Bumacov: „La importul de fructe, la importul de legume, la importul de carne. Se modifică spectrul ţărilor care exportă în Federaţia Rusă. Dacă erau unele dominante, cu timpul au mai fost pedepsite, pentru că atunci când cineva are o poziţie dominantă, începe să uite de cerinţe, de calitate, de reguli şi evident sunt puşi la loc. Noi ne bucurăm când cineva, de exemplu, cei care au încercat să ducă în Federaţia Rusă iniţial vinuri de calitate, iar pe urmă au trecut la vinuri de calitate mai joasă, a fost o favoare pentru Republica Moldova, fiindcă am venit noi deja cu vinuri de calitate. Şi a noastră pondere în piaţa şi estică, şi vestică la vinuri creşte. Exact aşa şi cu produsele agroalimentare. Dar fiecare producător agricol trebuie să conştientizeze: mai devreme sau mai târziu, va trebui să concureze cu alţi producători din lume. Cu cât mai târziu devine competitiv, cu atât mai mult are de pierdut. Şi iată, dacă discutăm despre producătorii agricoli din Polonia, care iniţial practic ieşeau la demonstraţii, care se opuneau foarte dur şi dacă 70-75% erau categoric împotriva deschiderii pieţei şi a deschiderii pieţei Uniunii Europene pentru producătorii polonezi, astăzi 80% apreciază că au un mare succes.”

Europa Liberă: Acum producţia agricolă din Moldova penetrează în aceeaşi măsură şi piaţa estică, şi piaţa vestică?

Vasile Bumacov: „Dacă vorbim de produsele de origine non-animală, noi nu avem atâta producţie cât se cere în piaţa europeană. Noi, dacă am fi avut porumb, grâu şi alte produse, liber le exportam. Ce, astăzi avem probleme la exportul de nuci sau la exportul de prune? Se exportă foarte bine. Vinul se exportă bine în Uniunea Europeană, noi nu reuşim să asimilăm cota care ni se propune. Dar să avem în vedere că ulterior nici cote nu vom avea. De aceea piaţa europeană va fi absolut deschisă pentru vinurile moldoveneşti. Noi uneori preluăm văicărelile unor oameni care, de exemplu, au cultivat nişte struguri de un soi care nu mai este cerut nicăieri sau au făcut ceea ce nu se cere nicăieri, de o calitate joasă şi doresc ca cineva ca şi în timpul sovietic să vină să le cumpere produsele, cu de-a sila.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam: penetrarea pieţei, în general, exporturile pe o piaţă şi alta sunt cam aceleaşi?

Vasile Bumacov: „Aveţi în vedere piaţa din Est şi Vest? Nu pot să spun de vinuri, la moment, nu pot să spun de carne, fiindcă oricum în piaţa estică noi exportăm mai mult vin şi carne, în piaţa europeană noi mai avem mult de lucru până …”

Europa Liberă: Dar în valoarea bănească?

Vasile Bumacov: „În valoare bănească piaţa estică rămâne dominantă. Este o dependenţă de piaţă. Dar este şi o metodă pentru a ne pregăti de export şi în Uniunea Europeană. Fiindcă deja reţelele de supermarket în Moscova, în Minsk, în alte ţări CSI unde vindem noi au cerinţe destul de similare cu cele europene. Cine va reuşi acolo va avea o bază foarte bună pentru a-şi reorienta exportul spre Uniunea Europeană. Noi cu pieţele trebuie să fim atenţi. Noi nu putem forţa acest lucru sau să ne dezicem de vreo piaţă. Orice piaţă pentru noi contează foarte mult.”

Europa Liberă: Aţi promis o piaţă agricolă în Chişinău, mai are mult de aşteptat ţăranul, fermierul?

Vasile Bumacov: „Am promis mai multe, nu una. În primul rând, cea din parcarea Ministerului Agriculturii sâmbăta şi duminica este funcţională. Vă invit acolo, acuma înainte de sărbători să procuraţi produse autohtone direct de la producător. Sunt în proces de finalizare a pieţei la nivel de sat cu japonezii în Pelinia. Continuăm negocierile cu pieţele din…”

Europa Liberă: Eu în Chişinău vă întrebam.

Vasile Bumacov: „Păi vă răspund şi în Chişinău. Deci să nu credeţi că noi ne-am blocat la o singură piaţă. Cât priveşte centrul agroalimentar din Chişinău, săptămâna trecută am avut primele negocieri deja cu proiectul la mână cu Banca Europeană de Investiţii pentru Finanţare. Dacă în acest an reuşim să obţinem finanţarea, noi avem nevoie de cel puţin 30 de milioane de euro. Este mult, dar se merită, pentru că va fi un obiect solicitat oricând. Evident, avem nevoie ca şi autorităţile locale din Chişinău să crească la nivelul de a înţelege necesitatea unei pieţe civilizate.”

Europa Liberă: Ping-pongul acesta între Ministerul Agriculturii şi Primărie se mai menţine?

Vasile Bumacov: „El nu a fost atâta între primărie, cât a fost cu liderul Partidului Liberal care făcea lobby acestor pieţe din Chişinău. Dar cred că aceste pieţe din Chişinău deja au depăşit orice limită a civilizaţiei.”

Europa Liberă: Şi-au trăit traiul, şi-au mâncat mălaiul.

Vasile Bumacov: „Dacă cineva vrea să vadă că sunt ţări mult mai civilizate decât suntem noi, mergeţi la piaţa centrală, gara din Chişinău şi veţi vedea un coşmar. Cel care merge acolo îşi va pierde respectul pentru această ţară pentru totdeauna. Fiindcă între autobuze, între roţile autobuzelor se vinde şi lapte, şi carne, sutiene pe garduri, ciorapi. E un dezastru. Niciodată nu am crezut că în ţara mea va fi aşa ceva. Şi voi face tot ce este posibil ca să facem o piaţă civilizată, să le dăm posibilitate acelor care au aceste pieţe în Chişinău nu cu scopul de a le distruge lor business-ul, de a-i invita să participe în această piaţă civilizată, fiindcă au experienţă de business. Această piaţă nu vine să le strice afacerea lor.”

Europa Liberă: Şi această piaţă ar putea fi deschisă când?

Vasile Bumacov: „Dacă obţinem în acest an finanţarea, începem construcţia anul viitor. Cred că în 2-3 ani vom avea o piaţă funcţională.”