Milioane de telespectatori din 102 ţări cunosc acest generic al serialului „Derrick”, difuzat iniţial de către programul 2 al televiziunii publice germane - ZDF. Primul episod a fost difuzat în octombrie 1974, ultimul, cel de-al 281-lea, în 1998.
Comisarul Derrick, interpretat de actorul Horst Tappert (1923-2008), devenise pentru milioanele de telespectatori - inclusiv din fostele ţări comuniste ca Ungaria sau Iugoslavia - sinonimul poliţistului bun, inimos, amical şi zîmbitor, un adevărat gentleman cu pistolul ascuns sub jacheta impecabil călcată, şi-n acelaşi timp neînduplecat atunci cînd era vorba să descopere infractori.
Ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” a publicat vineri un articol în care se afirmă că Horst Tappert a fost înrolat în batalioanele Waffen-SS, şi anume în brigada de tanchişti „Totenkopf” (cap de mort; craniul fusese şi simbolul trupelor SS care se aflau sub comanda directă a lui Heinrich Himmler).
Ştirea despre trecutul necunoscut al acestui Sherlok Holmes german a fost preluată imediat de agenţiile de presă şi publicată în numeroase ziare din străinătate. Inclusiv în presa olandeză, unde a provocat un adevărat şoc. Asta din cauza faptului că în momentul de faţă postul de televiziune olandez „Max” transmite îndrăgitul serial „Derrick”, care se bucură de o popularitate deosebită în această ţară.
Reacţia nu s-a lăsat aşteptată. Difuzarea filmului a fost stopată imediat. Nu pentru că ar conţine elemente politice sau pro-naziste, ci pentru că actorul Tappert niciodată nu a pomenit de apartenenţa sa la o organizaţie considerată criminală.
În autobiografia sa, publicată în 1998 sub titlul „Derrick şi eu. Cele două vieţi ale mele” (Derrick und ich – Meine zwei Leben, Heyne, München 1998) nu face nici o aluzie la episodul SS. Într-un interviu, el a declarat, mai tîrziu, că în război ar fi fost un simplu sanitar şi că ar fi căzut prizonier. Deci nimic despre înrolarea sa în Waffen-SS, în 1943, şi participarea brigăzii sale în luptele din Ucraina – despre care vorbeşte istoricul Jan Erik Schulte într-un interviu din „Spiegel-online”.
Între istorici există un consens în ceea ce priveşte calificarea SS-ului ca o organizaţie criminală, fiind considerată o trupă nazistă fanatică, implicată în nenumărate acţiuni de reprimare. În SS erau primiţi la început doar persoane care corespundeau concepţiilor nazist-rasiale. În Waffen-SS au fost admişi şi înrolaţi după începerea războiului şi alte categorii de persoane, inclusiv voluntari din ţările baltice, România, Ucraina, Ungaria sau Iugoslavia, criteriile de selecţie pentru Waffen-SS nefiind aceleaşi ca şi în cazul încadrării în SS.
Cert este că şi batalioanele de voluntari străini din Waffen-SS au fost implicate în crime de război şi au participat la uciderea evreilor din lagărele de concentrare. Potrivit unei sentinţe dată la Nürnberg, însă, simpla apartenenţă la Waffen-SS nu constituie un delict ca şi în cazul apartenenţei la SS, considerată în totalitate drept o organizaţie criminală.
În cîteva ţări est-europene, ca de pildă în statele baltice, Ungaria şi Ucraina s-a creat în ultimii ani un adevărat cult pentru luptătorii autohtoni din Waffen-SS. La iniţiativa unor organizaţii extremiste de dreapta (ca „Uniunea Pan-ucrainiană, Svoboda”), duminică a avut loc la Lviv o manifestaţie în amintirea ucrainienilor din divizia Waffen-SS „Galiţia”. Despre acest „eveniment”, la care au participat şi naţionalişti din Rusia şi Lituania, au relatat imediat mai multe publicaţii extremiste europene, inclusiv cele din România.