În România dezbaterea despre confiscarea averilor obtinute in mod fraudulos abia acum prinde contur, desi au existat deja citeva decizii ale instantelor in acest sens.
Cadrul legislativ este insa greoi si e nevoie de ani intregi pentru ca statul sa recupereze eventualele prejudicii.
Lucrurile s-au miscat greu in acest domeniu si din cauza amintirilor din epoca totalitara, cind pe baza Legii ilicitului, statul comunist putea sa-ti ia fara prea mari probleme casa, masina, animalele domestice sau utilajele agricole.
De aceea in perioada post-comunista proprietatea a fost sfinta din toate punctele de vedere: nici Parlamentul de la Bucuresti nu s-a grabit sa puna la punct mecanismele si nici procurorii nu au fost prea dornici sa se ocupe de confiscari.
Odata cu dezvoltarea Directiei Nationale Anticoruptie, institutie care a fost complet independenta in ultimii sapte ani, multe au inceput sa se schimbe, mai cu seama ca in majoritatea dosarelor de coruptie solutionate au aparut si averile obtinute pe cai intortocheate.
Procurorii anticoruptie si-au dat seama ca le lipseste instrumentul prin care sa rezolve nu doar fapta de coruptie, ci si recuperarea prejudiciilor
Simplificarea confiscarii averilor la nivel European poate avea loc pe seama unei directive introduse de eurodeputata Monica Macovei si votata acum o luna in Comisia LIBE privind libertatile civile, justitia si afacerile interne din Parlamentul European.
Premierul român, Victor Ponta, adversar vechi al Monicăi Macovei a spus, insa, chiar zilele acestea ca discuta cu partenerii sai liberali modificarea legislatiei din România in acord cu cea europeana.
Pe scurt, directiva Macovei porneste de la premiza ca in cele mai multe cazuri exista posibilitatea confiscarii bunurilor provenite din infractiuni, chiar fara o sentinta de condamnare.
Altfel spus procesul confiscarii proprietatilor dobindite fraudulos poate avea loc in paralel cu cel penal si se poate termina mai repede.
„Este mult mai important sa confiscam bunurile si banii produsi illegal, decit sa punem doi sau trei oameni in spatele gratiilor si lasam banii murdari sa circule in retele de crima organizata si sa finanteze terorismul”, spune Monica Macovei.
Sfatul ei pentru sistemele de justitie europene este „urmareste si confisca banii care provin din activitati de natura penala, chiar in lipsa unei condamnari”.
Acest model este aplicat cu succes in Statele Unite si Marea Britanie, dar eurodeputata din România spera sa fie generalizat in toata Uniunea Europeana. Colegii ei din PDL nu par sa fie de acord cu aceasta directiva, cum de altfel in general politicienii romani ar prefera sa nu ia in seama ideile fostei ministre a Justitie, numai ca de data aceasta este mai greu sa le ignore, fiindca au fost validate de parlamentarii europeni.
Deocamdata argumentul banilor negri pentru activitati teroriste nu functioneaza in România, pentru ca nu exista pe rol astfel de cazuri.
Aici este vorba mai ales de parlamentari sau fosti ministri care profita de functiile lor pentru a-si rotunji averile, de aceea schimbarea legii va fi mai complicata.
Totusi primul ministru a declarat ca va sustine o astfel de modificare, iar presedintele este cel care a miscat cel mai mult angrenajul anticoruptie din Romania.
De pilda, pentru că averea fostului senator socialist Catalin Voicu, aflat la inchisoare printr-o condamnare de 7 ani pentru coruptie nu poate fi confiscata cu una cu doua, Traian Basescu i-a retras acestuia decoratia Virtutea Militara, pe care a primit-o in 2002 de la fostul presedinte Ion Iliescu, de care era foarte apropiat.
Probabil ca filosofia proprietatii va fi discutata mult inaintea schimbarii legislatiei care sa poata permite simplificarea confiscarii averilor obtinute prin mijloace ilegale.
Multi vor dori sa se ascunda sub acest scut al apararii proprietatii, blamind din nou Bruxelles-ul pentru aceasta idee, dar lucrurile se vor misca, daca exista vointa politica.
