Liliana Palihovici execută constituţional interimatul funcţiei de preşedintă de legislativ după demiterea lui Marian Lupu. Decizia aparţine Curţii Constituţionale, care a obligat însă legislativul să aleagă neîntârziat un speaker plenipotenţiar pentru a nu perpetua prea mult acest interimat. Amănunte despre decizia curţii şi consecinţele ei are Liliana Barbăroşie.
Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale a făcut posibilă evitarea unui blocaj parlamentar fără precedent, pe care încercau să şi-l imagineze in ajun mai mulţi analişti. Dacă ar fi dat dreptate liberalilor lui Mihai Ghimpu care au depus sesizarea, Curtea ar fi invalidat in mod automat toate deciziile adoptate de legislativ după demiterea lui Marian Lupu, in plus ar fi făcut imposibilă activitatea de mai departe a acestuia.
Pe lista deciziilor dezavuate s-ar fi pomenit fireşte si amendamentele la Codul Electoral privind votul mixt abrogat de zisa majoritatea de ocazie, şi pragul electoral minim de 6 la suta.
Dar cea mai mare dificultate ar fi provenit din faptul că parlamentul nu ar mai fi putut să se întrunească pentru că nu ar fi avut cine îl convoca. Şi atunci s-ar fi ajuns la anticipate din cauza nefuncţionalităţii legislativului.
Motivându-şi verdictul, magistraţii au spus că parlamentul trebuie să decidă în mod autonom cum îşi organizează activitatea. Interimatul funcţiei de speaker – o soluţie pe care s-a mers după demiterea lui Lupu – nu poate însă dura la nesfârşit, se arată într-un comunicat al CC, şi nu poate fi similar cu capacitatea deplină a funcţiei.
Aşa că CC îi obligă pe parlamentari să limiteze în mod neîntârziat prerogativele interimarului şi să aleagă în mod neîntârziat un speaker plenipotenţiar.
De altfel expertii stăruie asupra unei premiere în activitatea CC: este prima decizie, din cele adoptate prin votul comun al liberal-democraţilor si comuniştilor, lăsată în vigoare de CC.
Altele, cum ar fi revocarea procurorului sau demisia unor miniştri liberali, au fost anulate de Curte, iar mâine înalta curte va examina şi resubordonarea către guvern a CNA. Drept răspuns, comuniştii au propus astăzi chiar instituirea unei stări de urgenţă ce ar permite modificarea componenţei CC, iar deputatul PCRM Artur Reşetnicov ne-a explicat raţionamentul propunerii:
„Indignarea privitor la acţiunile curţii vine nu doar de la PCRM, ci de la întreaga societate, aceasta a explodat practic văzând că 6 persoane au substituit întregul parlament. În cazul în care judecătorii depăşesc jurământul şi încalcă constituţia, îşi asumă împuterniciri în plus, ei trebuie să fie revocaţi.”
Solicitat de noi, deputatul PLDM, Valeriu Ghileţchi, ne-a spus că grupul liberal-democraţilor din parlament va decide abia mâine ce va face în cazul legii, respinse de preşedintele Nicolae Timofti, ce permite revocarea magistraţilor CC. L-am întrebat dacă admite că legea ar putea fi revotată fără modificări, precum şi dacă starea de urgenţă pe care o propun comuniştii ar fi o necesitate:
„Este o probabilitate foarte mică că legea va fi votată fără să sufere modificări. Cred că vor fi luate în consideraţie obiecţiile europene, obiecţiile preşedintelui. Probabilitatea că legea va fi votată fără modificări este foarte şi foarte mică. Legat de declaraţia PCRM, este o declaraţie de natură politică. Nu am văzut să fi fost înaintat şi vreo iniţiativă legislativă în acest sens. Personal cred că pentru PLDM este mai importantă acum investirea noului guvern şi negocierile care au loc, revenirea în albia normală, reluarea parcursului european şi consider că deciziile care vor fi luate vor ţine cont de aceste priorităţi.”
PD, PLDM şi grupul reformatorilor, care au început astăzi să negocieze votarea unui nou guvern cu liberal-democratul Iurie Leancă în frunte, nu au dat vreun semn de apropiere.
