Inițiative europarlamentare românești în favoarea libertății presei

Opinia publica, piata, legile deja existene, par sa nu mai asigure statutul presei de ciine de paza nici in România, nici in celelalte state din Uniunea Europeana, cel putin asa rezulta din doua initiative promovate cu success la Bruxelles de eurodeputatele din România, Monica Macovei si Renate Weber. Cele doua foste activiste pentru drepturile omului, care se afla acum in tabere politice diferite, incearca sa dea o mina de ajutor jurnalistilor, care din cauza crizei economice, dar si a noilor tendinte de pe piata media, pierd teren.

Astfel Parlamentul European a adoptat raportul eurodeputatei liberale Renate Weber privind normele standard pentru asigurarea libertatii mass-media. Raportul are valoare de recomandare si propune statelor comunitare sa adopte legislatii impotriva infiltrarii in redactii a agentilor acoperiti. In acelasi timp, documentul prevede alocarea unei sume de bani pentru punerea in practica a asa numitului Instrument de Monitorizare a Pluralismului Media in 2013.

Monitorizarea ar urma sa creioneze o imagine de ansamblu cu privire la statele europene, unde pluralismul mediatic este pus in pericol, cu gindul ca ar putea fi evitate in viitor conflictele de interese rezultate din suprapunerea functiilor politice cu cele de control asupra unor institutii mass-media. Altfel spus proprietarii conglomeratelor media trebuie cunoscuti de public, iar banii folositi pentru sustinerea trusturilor de presa sa poata fi verificati.

Mai mult pe baza Raportului privind normele standard de asigurarea libertatii presei, fiica presedintelui Elena Basescu, eurodeputata din partea PDL, a propus adoptarea unui Cod de conduita pentru jurnalisti, pe baza cererii făcute de Comisia Europeana asta-vara, cu ocazia crizei politice din România. In Raportul asupra justitiei din România, expertii europeni au constatat ca in perioada suspendarii presedintelui Traian Basescu, acum un an, anumite mijloace de informare in masa au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar.

Separat de aceste masuri, fosta ministra a justitiei din România, Monica Macovei, membra a Comisiei speciale pentru crima organizata, coruptie si spalare de bani din Parlamentul European, a propus un amendament prin care sustine alocarea de fonduri in special de catre Comisia Europeana pentru consolidarea jurnalismului de investigatie. Macovei porneste de la ipoteza ca ziaristii de investigatie dezvaluie fapte de coruptie si de multe ori sint expusi la amenintari financiare si de securitate, amintind ca in cele 27 de state al Uniunii au fost publicate in ultimii cinci ani 233 de anchete de investigatie privind cazuri de fraudare a fondurilor europene.

Un raport de monitorizare exhaustiv asupra patronatelor si grupurilor de interese din spatele marilor trusturi de presa ar putea scoate intr-adevar la iveala o serie de inadvertente, intrebarea este, insa, cum vor putea fi remediate. Prin ce mecanisme ar putea interveni, la o adica, institutiile europene pe o piata privata, deja reglementata, dar in acelasi timp fara sa-i jeneze pe ziaristi prin coduri de conduita facute in afara breslei.

De exemplu, in România, in spatele celui mai influent trust media se afla Dan Voiculescu, influent om politic si de afaceri, dar care a cedat actiunile fiicelor sale. In acest fel, el continua sa faca jocurile, dar nu mai poate fi acuzat de conflict de interese. Reglementarile de acest fel sint cel mai adesea greu, daca nu chiar imposibil de aplicat. La fel si eventuala interdictie a serviciilor secrete de a-si infiltra ofiteri sub acoperire in redactii, o idee izvorita din filosofia democratiei, dar cine va putea controla daca intr-adevar structurile de informatii vor respecta o astfel de constringere.