Romania reuseste cu greu sa atraga investitori serioase in aceasta perioada in care statele europene nu au iesit inca din criza economica prelungita, de aceea, de pilda, doua mari companii autohtone scoase la licitatie, CFR Marfa, acum doua saptamini, si Posta Romana astazi, nu si-au gasit nicun cumparator. In schimb, guvernul de la Bucuresti a semnat un contract de 300 de milioane de euro cu germanii de la Daimler pentru extinderea fabricilor de componente de la Sebes si Cugir, doua orase din judetul Alba. In aceste localitati din Transilvania se produc cutii de viteze pentru autoturismele Mercedes. Noua investitie va fi folosita pentru o noua generatie de cutii de viteze automate, in cinci trepte, dar si pentru fabricarea cutiilor de viteze cu dublu ambreaj, folosite deja la autovehiculele Mercedes.
In Romania par sa aiba succes mai degraba investiile mici, care crec natural, cum este si cazul celei de la Uzinele Dacia Pitesti, unde grupul francez Reanult a dezvoltat treptat una dintre cele mai vindute masini din Europa.
In schimb proiectele uriase par sortite esecului, fie pentru ca oficialii romani nu negociaza eficient, fie pentru ca tratativele nu se duc in beneficiul statului roman, ci al unor grupuri de interese. Reteta celui mai rasunator esec in domeniul infrastructurii autohtone poate fi descifrat in proiectul autostrazii Transilvania, proiectata pentru traseul, Braşov-Cluj-Borş. Autostrada se mai numeste si Bechtel dupa numele companiei americane careia i s-a incredintat in 2004 constructia printr-un contract care defavorizeaza net guvernul roman, beneficiar al proiectului. Autostrada de 415 km ar fi trebuit finalizata in 2012, potrivit intelegerii initiale si ar fi urmat sa coste 2,2 miliarde de euro.
Ministrul roman pentru Infrastructura, Dan Şova a incercat sa rezilieze contractul, dar potrivit informatiilor vehiculate in piata autothona, oficialul roman nu le-a oferit americanilor o suma multumitoare. Contractul cu Bechtel a fost incheiat fara licitatie in 2003 de fostul guvern socialist condus de Adrian Nastase, iar statul a platit deja 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de km de autostrada.
Modalitatea netransparenta in care a fost incheiat contractul si faptul ca dupa negocierile tehnice si economice, documentul a fost votat de parlament ii scoate de sub raspunderea penala pe cei implicati direct in aceasta afacere.
Asadar Romania nu reuseste sa privatizeze companiile cu datorii, afalte pe lista FMI, tocmai pentru ca au fost deja devastate de lucratorii statului, dar in acelasi timp nu poate inca scapa nici de constructorii de la Bechtel, care nu au vrut, in cele din urma, sa intre si ca investitori alaturi de statul roman, dar au cheltuit de 7-8 ori mai mult decit pretul initial.
Intre succesele unor intreprinderi ca Dacia sau Daimler si esecul autostrazii Bechtel jocul este facut mai degraba de destin, decit de oficialii romani care duc tratativele inainte de incheierea contractelor.
