În România politicienii și societatea civilă continua să dezbată modificarea constituției. Inițiatorii schimbării spun că vor mai ales clarificarea împărțirii puterilor politice, în scopul evitării conflictului președinte-premier de anul trecut. Detalii are corespondenta noastră la București, Sabina Fati.
Lucrarile Comisiei de specialitate au inceput ieri (29 mai) după ce Raportul Forumului Constitutional a fost dat publicitatii. Este vorba despre un document facut de reprezentanți ai parlamentului si ai organizatiilor neguvernamentale, bazat in mare parte pe un sondaj de opinie comandat special in acest scop. Astfel una dintre concluziile cetatenilor pleaca de la premiza ca exercitarea puterilor in statul roman este mult prea difuza, iar aceasta duce la o criza de autoritate. Solutiile transmise Forumului Constitutional de catre cetateni se refera la trei domenii distincte: stipularea expresa a principiului separatiei puterilor in stat si respectarea acestuia de catre toate puterile publice; separarea si precizarea explicita a atributiilor fiecarei autoritati publice; asigurarea prosperitatii economice prin simplificarea legislatiei si garantarea dreptului de proprietate privata.
O parte dintre dezideratele publicului sint prioritati si pentru politicieni, fiindca majoritatea crizelor politice din ultimii opt ani au avut loc din cauza ca actuala Constitutiei a Romaniei nu precizeaza clar atributiile presedintelui si ale primului ministru. Cei doi au intrat mereu in coliziune, mai ales atunci cind seful statului si cel al guvernului proveneau din partide diferite.
Noua filosofie constiutionala acceptata de partidele aflate la putere pleaca de la premiza unei republici parlamentare, in sensul ca primul ministru trebuie sa primeasca un rol mai important, decit presedintele.
Principalul punct asupra caruia au convenit liberalii si socialistii romani este de altfel cel privind numirea primului ministru. Presedintele nu va mai avea rolul central in aceasta ecuatie, ci partidul sau alianta care cistiga alegerile si care ii va propune presedintelui numele viitorului premier. Pina acum presedintele putea numi un premier, care dupa nominalizare putea sa-si negocieze orice majoritate, deformind intr-un fel votul popular.
Multi comentatori romani sint de parere ca aceasta modificare va fi in favoarea socialistilor, care ar putea cistiga anul viitor prezidentialele, avind in acelasi timp si numarul cel mai mare de parlamentari. Puterea Parlamentului va creste, iar acesta va ramine bicameral: format din Camera Deputatilor cu maximum 300 de membri si Senat, unde se vor regasi reprezentantii regiunilor.
Exista doua situatii de divergenta in cadrul marii coalitii de guvernare din Romania: premierul socialist Victor Ponta sustine ca perioada de retinere a acuzatilor sa se extinda de la 24 la 48 de ore si mizeaza pentru eliminarea prezumarii licite a averii, doua chestiune aduse in discutie de Monica Macovei, aflata in opozitie, dar si de presedintele Traian Basescu. Liberalii ar prefera in schimb pastrarea actualelor norme constitutionale.
Ceea ce lipseste, in schimb, pina acum in discutia privind modificarea Constitutiei este un proiect inchegat de la care sa porneasca discutiile. Un astfel de proiect exista, facut de experti in drept constitutional pentru Traian Basescu, dar liberalii si socialistii nu vor sa-l ia in seama, desi modificarile necesare par sa fie acceptate aproape unaninm de tot spectrul politic.
Lucrarile Comisiei de specialitate au inceput ieri (29 mai) după ce Raportul Forumului Constitutional a fost dat publicitatii. Este vorba despre un document facut de reprezentanți ai parlamentului si ai organizatiilor neguvernamentale, bazat in mare parte pe un sondaj de opinie comandat special in acest scop. Astfel una dintre concluziile cetatenilor pleaca de la premiza ca exercitarea puterilor in statul roman este mult prea difuza, iar aceasta duce la o criza de autoritate. Solutiile transmise Forumului Constitutional de catre cetateni se refera la trei domenii distincte: stipularea expresa a principiului separatiei puterilor in stat si respectarea acestuia de catre toate puterile publice; separarea si precizarea explicita a atributiilor fiecarei autoritati publice; asigurarea prosperitatii economice prin simplificarea legislatiei si garantarea dreptului de proprietate privata.
O parte dintre dezideratele publicului sint prioritati si pentru politicieni, fiindca majoritatea crizelor politice din ultimii opt ani au avut loc din cauza ca actuala Constitutiei a Romaniei nu precizeaza clar atributiile presedintelui si ale primului ministru. Cei doi au intrat mereu in coliziune, mai ales atunci cind seful statului si cel al guvernului proveneau din partide diferite.
Noua filosofie constiutionala acceptata de partidele aflate la putere pleaca de la premiza unei republici parlamentare, in sensul ca primul ministru trebuie sa primeasca un rol mai important, decit presedintele.
Principalul punct asupra caruia au convenit liberalii si socialistii romani este de altfel cel privind numirea primului ministru. Presedintele nu va mai avea rolul central in aceasta ecuatie, ci partidul sau alianta care cistiga alegerile si care ii va propune presedintelui numele viitorului premier. Pina acum presedintele putea numi un premier, care dupa nominalizare putea sa-si negocieze orice majoritate, deformind intr-un fel votul popular.
Multi comentatori romani sint de parere ca aceasta modificare va fi in favoarea socialistilor, care ar putea cistiga anul viitor prezidentialele, avind in acelasi timp si numarul cel mai mare de parlamentari. Puterea Parlamentului va creste, iar acesta va ramine bicameral: format din Camera Deputatilor cu maximum 300 de membri si Senat, unde se vor regasi reprezentantii regiunilor.
Exista doua situatii de divergenta in cadrul marii coalitii de guvernare din Romania: premierul socialist Victor Ponta sustine ca perioada de retinere a acuzatilor sa se extinda de la 24 la 48 de ore si mizeaza pentru eliminarea prezumarii licite a averii, doua chestiune aduse in discutie de Monica Macovei, aflata in opozitie, dar si de presedintele Traian Basescu. Liberalii ar prefera in schimb pastrarea actualelor norme constitutionale.
Ceea ce lipseste, in schimb, pina acum in discutia privind modificarea Constitutiei este un proiect inchegat de la care sa porneasca discutiile. Un astfel de proiect exista, facut de experti in drept constitutional pentru Traian Basescu, dar liberalii si socialistii nu vor sa-l ia in seama, desi modificarile necesare par sa fie acceptate aproape unaninm de tot spectrul politic.