Valentina Ursu i-a cerut părerea fostului premier comunist Zenaida Greceanii despre programul de guvernare al noului guvern si componenţa acestuia.
Europa Liberă: Asupra căror momente ar trebui să-şi focuseze atenţia premierul şi echipa sa?
Zinaida Greceanîi: „În primul rând, e dezvoltarea economică a statului. Să dea o libertate mai mare mediului de afaceri să se dezvolte şi să nu-i chinuie cu atâtea controale şi cu atâtea asupriri fiscale şi modificări fiscale, de 77 de ori pe an. Aceasta ar fi şi o încredere a investitorilor. Le va fi foarte complicat să restabilească relaţiile cu organismele financiare internaţionale şi, în primul rând, cu Fondul Monetar Internaţional.”
Europa Liberă: De ce credeţi că va fi dificil să fie reluată această relaţie?
Zinaida Greceanîi: „În genere, relaţiile şi încrederea pe externe vor fi dificil să fie restabilite de actualul guvern, fiindcă au fost foarte mult compromise aceste relaţii.”
Europa Liberă: În relaţia cu partenerii externi, unde s-a făcut pasul cu stângul?
Zinaida Greceanîi: „Inclusiv ce ţine de corectitudinea adoptării unor legi care nu era necesar să fie modificate, modificarea foarte frecventă a legislaţiei fiscale. Eu cred că s-a mers pe piciorul stâng cu promisiunile pe care şi le-au asumat în faţa partenerilor externi şi nu toate au fost îndeplinite, majoritatea nu au fost îndeplinite.”
Europa Liberă: Care nu au fost?
Zinaida Greceanîi: „Ei, haideţi, că acuma să nu le trecem în revistă.”
Europa Liberă: Dar măcar una să ziceţi, să fie clar.
Zinaida Greceanîi: „Chiar şi în domeniul sistemului de pensionare ce au făcut? Au amăgit şi cu recenta majorare a pensiilor, cu acei 90 de lei suplimentar la acei care au pensia până la 1300 de lei, de fapt, aceasta nu a fost coordonat cu Fondul Monetar Internaţional şi aceia au fost foarte supăraţi.”
Europa Liberă: Dacă s-au găsit mijloace pe interior?
Zinaida Greceanîi: „Eu au avut în acord că nu majorează pensiile, fără coordonarea cu Fondul Monetar Internaţional şi aceasta s-a făcut fără acordul Fondului Monetar Internaţional. Dar cel mai grav e că au fost minţiţi pensionari noştri. Fiindcă 90 de lei, această majorare este una, de fapt, foarte temporară, doar pentru anul acesta şi nu intră în baza de calcul a pensiei. La anul viitor, aceşti 90 de lei pot să dispară. Şi pensionarii vor primi mai puţină pensie. Sunt mai multe lucruri care au fost promise...”
Europa Liberă: Doamnă Zinaida Greceanîi, dacă va fi ales guvernul, urmează să fie negociat un nou acord cu FMI? Ce ar trebui să cuprindă totuşi această înţelegere între guvernul Moldovei şi FMI?
Zinaida Greceanîi: „Eu nu aş vrea să fac nişte recomandări foarte concrete, dar una generală pot să o fac. Acordul cu FMI nu trebuie să fie scris de către FMI. Trebuie să fie elaborat de către guvernul Moldovei şi propus pentru discuţii, pentru negocieri Fondului Monetar Internaţional. Aşa am făcut noi în 2006.”
Europa Liberă: De ce este important de avut o bună relaţie cu Fondul Monetar Internaţional?
Zinaida Greceanîi: „Noi tot vorbim că Moldova necesită investiţii străine şi lucrul acesta chiar este necesar. Şi trebuie să fie încrederea investitorilor străini, dar trebuie să fie şi încrederea investitorilor noştri, locali, în situaţia economică, stabilă şi financiară în ţară. Fondul Monetar Internaţional este unica organizaţie internaţională care această monitorizare şi programul cu Fondul Monetar Internaţional nu este atât un program de finanţare, dar era un semnal pentru investitorii străini că, uite, în Moldova totul merge bine şi indicatorii macroeconomici sunt stabili, şi noi coordonăm această activitate.”
Europa Liberă: Adică oricum sunt nişte garanţii pentru investiţiile străine?
Zinaida Greceanîi: „Sunt absolut nişte garanţii şi toată lumea aşa lucrează, mai ales, ţările în curs de dezvoltare. De aceea pentru noi este important ca să fie aceste relaţii cu Fondul Monetar Internaţional. Acuma nu ştiu cât de credibilă este Moldova.”
Europa Liberă: Dar poate să restabilească încrederea noul guvern?
Zinaida Greceanîi: „Nu ştiu. Depinde de capacităţile guvernului.”
Europa Liberă: Cât de mult a pătruns politicul în executiv?
Zinaida Greceanîi: „Foarte mult. Pe timpul când am fost prim-ministru, din toţi membrii guvernului, doar trei persoane erau membri de partid, restul erau fără de partid.”
Europa Liberă: Aceasta ar fi o problemă pentru că ministrul merge, mai întâi, la liderul său de partid şi după aceasta îl ascultă pe premier sau coordonează activitatea cu premierul?
Zinaida Greceanîi: „Absolut. Eu nu-mi închipui cum un prim-ministru coordonează activitatea cu nişte miniştri care în orice problemă ce presupune luarea unei decizii aleargă şi se consultă cu partidul. Şi dacă partidul spune: „Aici nu e interesul nostru”, atunci nu votează. Aceasta este pentru Moldova un dezastru. Într-o democraţie normală, poate şi funcţionează, fiindcă într-o democraţie normală, partidele politice se bat, se luptă în campania electorală. După ce se termină campania electorală, toţi dau mâna şi se apucă de soluţionat problemele statului. La noi lupta politică este şi mai puternică după campania electorală, când fiecare îşi vede doar interesele sale de partid şi cred că şi interesele proprii.”
Europa Liberă: Acum programul de guvernare credeţi că e unul care va putea fi realizat?
Zinaida Greceanîi: „Eu chiar sincer aş vrea să cred că vor fi realizate, dar nu cred.”
Europa Liberă: Dar e bun programul?
Zinaida Greceanîi: „Este un program scris. Dar sunt prea multe responsabilităţi, pentru o perioadă să zicem aşa, de vreo 14 luni de zile, că nu este mai mult. Mai bun ar fi un program foarte succint şi, sigur, că lucrurile prioritare care trebuie să fie realizate, în primul rând. Eu v-am spus deja de două probleme, aceasta e...”
Europa Liberă: ...restabilirea relaţiilor cu parteneri externi – una.
Zinaida Greceanîi: „Da, şi sigur că dezvoltarea economică a statului. Pentru acesta trebuie să fie o stabilitate în politicile fiscale. Fiindcă multe din politicile fiscale adoptate acuma se revotează şi se revine la ceea ce a fost până în 2009.”
Europa Liberă: Dar rectificările la buget vor da bătăi de cap?
Zinaida Greceanîi: „Vor da bătăi de cap şi rectificările la buget, şi multe alte probleme.”
Europa Liberă: Rectificările la buget de ce vor da bătăi de cap?
Zinaida Greceanîi: „Fiindcă vor fi necesare surse suplimentare. După câte eu înţeleg, nu sunt suficiente aceste surse, iar partenerii externi de acuma nu vor mai acorda guvernului surse necontrolabile. Nu e rău, e bine, trebuia să fie făcut aşa de la început, fiindcă să repartizezi banii din birou şi să nu vezi nicio eficienţă, şi să faci unul şi acelaşi lucru, de 10 ori, şi să îngropi banii în pământ, asta chiar nu este eficient, cu atât mai mult cu banii din credite care trebuie să fie rambursate.”
Europa Liberă: Doamna Greceanîi, credeţi că îi va fi greu noului guvern să îi împace şi pe cei de la Est şi pe cei de la Vest, partenerii şi din Est şi din Vest, din Răsări şi Occident?
Zinaida Greceanîi: „Cred că sunt suficienţi oameni profesionişti în cabinetul de miniştri, depinde de capacitatea lor de a demonstra politicului că trebuie să muncim şi pentru ţară şi, în primul rând, să muncim nu pentru interesele Estului sau Vestului, dar să muncim pentru interesele statului nostru.”
Europa Liberă: Summit-ul de la Vilnius e o miză pentru Moldova?
Zinaida Greceanîi: „Vedeţi ce arată sondajele cetăţenilor. Că însăşi ideea de integrare europeană de către fosta Alianţă de Integrare Europeană a fost compromisă, chiar dacă ţara, statul a primit şi aceste resurse creditare, peste 700 de milioane de dolari, plus granturile majore care au venit pentru suportul bugetului şi s-au dus ca în nisip, cetăţenii nu prea au avut de la aceasta beneficii. Că vor avea pe viitor nu cred, că nu se vede ce beneficiu au avut de la această economie, ce mari beneficii a avut infrastructura de la acest lucru. E o problemă foarte mare.”
Europa Liberă: Dar percepţia simplului cetăţean, când e vorba de vectorul politicii externe, e raportată la felul cum se guvernează ţara de către politicieni?
Zinaida Greceanîi: „Eu cred că la direct. Eu cred că cel mai la direct. Sigur că cetăţenii percep vectorul cela sau acelălalt la cel mai direct mod de cum procedează guvernul, ce beneficii de la aceasta au cetăţenii.”
Europa Liberă: Reformele ştiţi că sunt percepute ca un şoc.
Zinaida Greceanîi: „Reformele trebuie să fie promovate. Şi încă un lucru este important: partenerii externi, care au dat bani Moldovei, au acordat aceşti bani pentru a efectua aceste reforme. Dar reformele vor fi percepute de către cetăţeni, atunci când cetăţeanul, cu ochii lui, va vedea rezultatele şi nu e atât de greu de arătat rezultate. Eu am fost nu demult într-un raion, Râşcani, unde se spune că într-o localitate se închide o şcoală care a fost cu un an jumătate în urmă, reparată, din contul Fondului de Investiţii Sociale, dotată foarte bine cu utilaje, are copii suficienţi, dar uite că şcoala ceea ceva, nu ştiu acolo, relaţiile cu primarul şi a spus că hai şcoala ceea să o închidem şi să o ducem în altă localitate care încă nu are nimic. Şi atunci cum vreţi cetăţenii să perceapă lucrul acesta? Nicicum.”
Europa Liberă: Până la urmă, este bine să se voteze un nou guvern sau urmează să se ajungă la anticipate? Ce e mai bine pentru Moldova?
Zinaida Greceanîi: „Trebuie să fie alegeri anticipate. Atunci cetăţenii vor decide care partide vor veni să guverneze ţara.”
Europa Liberă: Dar societatea e divizată. Acum, dacă se pornea o campanie electorală, era aşa cum spun experţii, una mizerabilă.
Zinaida Greceanîi: „Una mizerabilă, dar oricum încrederea cetăţenilor este foarte minoră şi în viitorul guvern.”
Europa Liberă: Poate se potolesc totuşi spiritele dacă se încearcă cumva-cumva să se ajute statului şi cetăţenilor?
Zinaida Greceanîi: „Haideţi să ne uităm la lucruri foarte real. Cât timp a rămas la dispoziţia viitorului guvern? În anul acesta, au rămas șapte luni de zile. În șapte luni de zile câte lucruri pot fi realizate şi cum se restabileşte această încredere? E posibil? De ce vorbesc de șapte luni de zile? Fiindcă anul următor e an preelectoral, după anul nou, dacă nu mai degrabă, din nou, încep a bate unul în altul şi a scoate nu ştiu ce compromate unul pe altul. Şi atunci cum să fie încrezut cetăţeanul?
Europa Liberă: Dar va fi negociat un nou acord cu Gazpromul?
Zinaida Greceanîi: „Nu ştiu. Eu cred că, pentru a avea o garanţie că Gazpromul asta nu sunt doar cetăţenii noştri, cu toate că chiar e importantă siguranţa pentru cetăţeni, dar e important şi pentru mediul de afaceri, fiindcă componenta energetică, componenta gazului e destul de mare.”
Europa Liberă: Dar ştiţi că, când vine vorba despre preţul cu care trebuie să fie importat gazul, imediat apar elementele acestea de şantaj că poate Moldova ar trebui să renunţe la vectorul european, să se apropie de cel estic, să promoveze aderarea la Uniunea Euroasiatică.
Zinaida Greceanîi: „Haideţi să spunem aşa: nimeni nu impune Moldovei nimic. Cunoaşteţi despre poziţiile care a vorbit chiar şi preşedintele rus, că până nu sunt constitute şi nu începe să funcţioneze Uniunea Vamală, în condiţii normale, că încă mai au de lucrat asupra bazei legislativ-normative acolo şi multe alte lucruri, între cele trei state care sunt la temelia Uniunii Vamale sau Uniunea Euroasiatică nimeni nu poate să vorbească că hai să atragem ţara ceea sau ţara cealaltă. Al doilea moment: nu am auzit ca Gazprom să spună că voi trebuie să vă apropiaţi de Uniunea Euroasiatică, să vă deziceţi de integrarea europeană. Nu. A fost vorba de Pachetul Energetic III.”
Europa Liberă: Exact.
Zinaida Greceanîi: „Pachetul Energetic III care prevede, de fapt că nu poate să fie acelaşi furnizor şi distribuitor. Dar noi avem un singur furnizor, care e şi el distribuitor. Noi avem alternativă?”
Europa Liberă: Dar dacă se diversifică sursele?
Zinaida Greceanîi: „Păi a trebuit iniţial să diversificăm şi pe urmă să facem lucrurile şi să semnăm acordurile şi cu Uniunea Europeană. Doar şi Uniunea Europeană nu a impus nimeni strict. Noi câteodată punem căruţa înaintea calului. Eu cred că aceasta depinde şi de implicarea politicului, şi de capacitatea acelor care sunt în guvern să negocieze unele lucruri.
Şi aceasta ar fi foarte important pentru noi, fiindcă nu trebuie să te gândeşti: „Dar ce va zice şeful meu de partid?” Uită-te tu, din punct de vedere profesionist, cum este corect să fie pentru interesul statului şi încearcă să le demonstrezi la politicieni. Chiar băieţii aceştia au avut atâta suport de pe extern şi nu au avut o ambiţie pur omenească, de bărbaţi: „Haideţi să facem ceva bine pentru statul acesta, pentru ţara aceasta” şi pe urmă să ne gândim: lăsăm ambiţiile de partid. Că partidele azi vedeţi cum se refac, unul vine, altul se duce, merg de ici, de încolo.
E mult mai important şi mai mare valoare aveau şi mai mare apreciere ar fi avut, dacă se gândeau absolut altfel. Dar pentru aceasta trebuie să vină oameni statalişti, să se gândească, în primul rând, la interesele statului. Partidele sunt partide, sunt prea multe la noi în Moldova. Şi cred că, cu timpul, vom trece noi şi prin lucrul acesta, când vor deveni şi mai puţine partide politice. Şi vor fi câteva mai puternice care se vor apuca de guvernat ţara. Păcat că pierdem timpul, că chiar Moldova e un stat foarte mic şi se pot foarte multe lucruri frumoase realiza în ţara asta.”
